Născut la 10 mai 1933 în comuna Drașov, județul Sibiu, azi Alba, a venit în București în 1945.

Mai tîrziu s-a angajat lucrător la Atelierele “Grivița Roșie". A mers întîia oară pe munte într-o excursie colectivă organizată de asociația Locomotiva, prin 1950, pe Valea Gălbenelelor (Bucegi), sub conducerea vechiului alpinist Virgil Georgescu. Tînărul de 17 ani s-a entuziasmat și a continuat să meargă de fiecare dată cînd se organiza vreo excursie. Așa a parcurs văile din masivul Bucegi.

În toamna anului 1951 a început cățărătura, primul traseu urcat fiind Creasta Coștila-Gălbenele, în compania lui Walter Kargel.

În vara anului 1952 a participat, ca elev, la școala de alpinism de la Peștera Ialomiței, seria a doua, avînd ca instructor pe Mircea Crăciunescu, iar în aprilie 1953 a urmat cursurile scolii de alpinism de iarnă la lacul Bîlea din Munții Făgărașului, avîndu-l ca instructor pe Aurel Irimia.

În 1953, făcîndu-și serviciul militar, s-a legitimat la secția de alpinism a clubului sportiv Dinamo Brașov, unde a activat pînă în 1961. Aici, pe lîngă o rodnică activitate, a fost antrenor în anii 1955-1956, fiind, în acelasi timp, remarcat ca un element de valoare, un cățărător de înaltă clasă.

Din 1961 pînă în 1965 s-a legitimat la clubul Voința, iar din 1965 la clubul Steaua, respectiv A.S.A. Brașov, pînă în 1968, cînd a părăsit sistemul competițional.

Tudor Hurbean a participat la primul campionat de cățărătură din 1953, cu asociația Locomotiva, echipa clasîndu-se pe locul 5. Succesele și performanțele cele mai frumoase le-a realizat în cadrul clubului Dinamo Brașov.

A cîștigat campionatul de cățărătură din 1954, „fiind cel mai bun cap de coardă". La campionatul republican individual din 1955, de pe Rarău, pe primul loc a ieșit Tudor Hurbean.

A participat în iarna 1955 la parcurgerea crestei masivului Făgărașului, de la Porcești la Plaiul Foii, cu echipa Dinamo (Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru, Dumitru Enoiu).

În anul 1954 a făcut parte din lotul reprezentativ al României în întîlnirea amicală cu alpiniștii cehoslovaci, iar în 1955 a mers în R. S. Cehoslovacia și în 1959 în Bulgaria.

Tudor Hurbean a înscris în „inventarul" traseelor alpine din România cîteva, urcate în premieră, dintr-un singur efort, fie în cap de coardă, fie cap schimbat. Pentru frumoasele realizări aduse alpinismului românesc, comportării sportive, corectitudinii și calităților excepționale, a fost declarat, în 1964, maestru al sportului la alpinism. Tudor Hurbean a activat și ca instructor, arbitru sau monitor la școlile de alpinism.

* * *

La etapa finală a campionatului republican de cățărătură competițională desfășurat între 28-30 iulie 1967 în Cheile Bicazului, în clasamentul general, echipa A.S.A. Brașov II (Tudor Hurbean și Pompiliu Pascu) a ocupat locul 6.

Între iulie 1988 și iulie 1989 era secretarul Comisiei centrale tehnice a F.R.T.A.