Ion Silca
Date biografice
Decedat
7 februarie 1963, munții Făgărașului
Intră în cont și contribuie la documentarea traseelor.
Descriere
A fost legitimat inițial la Corvinul Hunedoara.
Alpiniștii acestei asociații (antrenor Dan Pichiu) au traversat în 1961, iarna, masivul Retezat (Maria Glatz, Ioan Kokh și Ion Silca au parcurs prima etapă — cabana Baleia — Cabana Pietrile; după ce s-au odihnit, Ion Silca și Ioan Kokh au escaladat creasta Vulturilor, iar apoi, după ce au dormit într-un iglu, au traversat Vîrful Peleaga, Piciorul Peleaga, Valea Lăpușnicului, Plaiul Mic și au ajuns la cabana Buta.
Între 21 și 23 august 1961 la tradiționala alpiniadă din Bucegi, Piatra Craiului și Cheile Bicazului, organizată de F.R.S.B.A., au participat 15 echipe de cățărători din diferite cluburi și asociații. În Bucegi o coardă condusă de Ion Silca a escaladat traseul 23 August din Claia Mare în 9 ore.
În septembrie 1962 a participat la tradiționala Alpiniadă internațională de vară a R. P. Bulgaria din munții Rila alături de Ladislau Caracioni, Dumitru Chivu (Casa Ofițerilor Brașov) și Gheorghe Enache (Voința București).
Ei și-au propus ca obiectiv escaladarea, mai întîi, a două trasee, unul de V-A și celălalt de V-B pentru acomodare cu granitul și, în final, escaladarea celui mai dificil traseu care avea gradul VI-B. Și astfel, la 17 septembrie a fost escaladat traseul cel mai dificil, aflat în Peretele Negru, masivul Druglav. Escaladarea a fost făcută de o echipă de la Ț.D.N.A. Sofia, avându-l cap de coardă pe Encio Petrov, cel mai bun alpinist bulgar, și de cele două echipe românești, în condiții atmosferice grele, după o noapte de ploaie, iar pe unele porțiuni ale traseului s-a mers prin ceață. Din cauza timpului nefavorabil, alpiniștii noștri au plecat spre traseu abia la ora 9. Aceasta a făcut de mulți sportivi prezenți la cabana Maliovița să spună că traseul nu va putea fi realizat și că romînii, împreună cu echipa de la Ț.D.N.A., vor dormi în perete. Băieții noștri erau însă încrezători în forțele lor. Bine pregătiți și posesori ai unei înalte tehnici de cățărare pe trasee cu mare dificultate, ei au escalada ttraseul de VI-B în numai 3 ore
S-a remarcat și la alpiniada națională din 1962; devenind student la București, a cerut transferul la Știința, la începutul anului 1963.
A murit într-o avalanșă la 7 februarie 1963 după parcurgea în premieră de iarnă V-E a Crestei Arpășelului, alături de Marius Aniția, Igor Popovici și Constantin Zamfir.
Se încarcă traseele...
Surse
Petru Suciu, Noi, cei de la Știința, Editura România Pitorească, 2018
Sportul Popular
© 2026 ClimbRomania. Toate drepturile rezervate.