Dan Vasilescu

S-a născut în satul Beia, comuna Cața, județul Brașov la 10 august 1944. Pe la 10 ani a mers pentru prima oară pe munte, în Ceahlău, cu verii lui, geologi, şi cu alţi prieteni. Ca elev a fost, cu şcoala, în mai multe tabere. Pe la 16—17 ani s-a apucat sa practice orientarea în cadrul clubului Titanii — 23 August. La 19 ani a început căţărătura cu fratele său, Doru Vasilescu, în cadrul aceluiaşi club. Astfel a debutat cu trasee precum Voința, Scaunele, Hornul lui Udo, Himesch și Dinamo din Piatra Mare, Degetul lui Călineț din Piatra Craiului și Roșculeț în Coștila. În iarna următoare încearcă parcurgerea crestei Pietre Craiului în condiții de iarnă, însă renunță la Vf. Ascuțit din cauza zăpezii mari și a unei avalanșe. În februarie 1966 revine și parcurge întreaga creastă. În vara lui '64 începe pitonarea traseului Hermann Buhl, alături de Emil Coliban, Puiu Dimache, Petrică Teacă și Rone, traseu finalizat 2 ani mai târziu alături de fratele său Doru.

În 1967, fiind student, s-a transferat la clubul sportiv universitar I.P.G.G. Tot timpul, Dan Vasilescu a desfăşurat o activitate intensă în cadrul competiţional și în afara lui, devenind un foarte bun căţărător. Traseele urcate de el în douăzeci de ani sînt așa de multe, încît li s-ar putea consacra o carte separată.

În februarie 1968, la o alpiniadă, reușește parcurgerea în condiţii grele de iarnă, cu tot peretele tapetat cu zăpadă, a Crestei Vulturilor, din Retezat.

În 1969 reușește alături de Iosif Gheție, Dorel Șapira și Gabriel Teodorescu creasta Meridionalilor iarna. În această tură, în timpul parcurgerii crestei munților Căpățânii, zăresc pereții Builei, în care vin pentru a deschide trasee noi precum Pasărea Phoenix și Păianjenul Galben.

Pentru activitatea desfăşurată a fost numit antrenor în 1969, membru în Comisia centrală de alpinism în 1973 şi maestru al sportului la alpinism în 1976.

Dan Vasilescu a realizat numeroase premiere. În 1973 Dan Vasilescu, Cezar Manea şi Petre Santo au parcurs, iarna, creasta Carpaţilor Meridionali.

Ascensiuni peste hotare:
10—15 martie 1970 — Muchea sud-vestică din Mnich (Călugărul) şi o porţiune de creastă dintre Vîrful Spiglasowska şi Vîrful Zadnîi Mnich (Dan Vasilescu şi Iosif Gheţie), care au participat la o tabără de alpinism, de iarnă, în Tatra poloneză din regiunea Morskie Okg);
august 1971 — Vîrful Mnich, traseul clasic din peretele nord-vestic, grad IV (Dan Vasilescu şi Alexandru Bulgăr, cap schimbat), creasta Zabia Lalea (Păpuşa), în Zabi-Mnich, grad V (Dan Vasilescu şi Alexandru Bulgăr, cap schimbat); traseul clasic, Mnich, din peretele nordic, grad VI (Dan Vasilescu, Alexandru Bulgăr, cap schimbat).
Muntele Rila, zona Malioviţa în Bulgaria: 5—12 august 1970 — traseul Sprîncenelor, grad VI A (Iosif Gheţie, Alexandru Bulgăr şi Dan Vasilescu);
traseul al VIII-lea Congres, grad VI B (Dan Vasilescu, Iosif Gheţie şi Alexandru Bulgăr);
traseul Sliven, grad VI A (Alexandru Bulgăr, Dan Vasilescu şi Iosif Gheţie);
traseul Armata populară, grad VI A (Dan Vasilescu, Iosif Gheţie şi Alexandru Bulgăr.

***

Articole publicate: Dan Vasilescu, Alpinism in Peleaga, Revista Muntii Carpati, nr. 2, 1997

Cărţi publicate: Premiere alpine, Editura România Pitorească, 2017

***

Un interviu cu Dan Vasilescu la RFI: http://www.rfi.ro/ascult-la-rfi-ro-60242-povestea-antrenorului-de-alpinism

Un interviu cu Dan Vasilescu apărut în revista Alpin Info: https://giaro.wordpress.com/2010/01/24/dan-vasilescu/