1961 — Fisura Veveriței (Alexandru Croitoru și Madlena Breahnă), Furcile (Madlena Breahnă ș.a.), creasta Medardus — Piatra Craiului, (Igor Popovici și Madlena Breahnă);
1962 — Creasta Coștila — Gălbenele, (Madlena Breahnă și Valeria Tudoroiu), Furcile (Madlena Breahnă ș.a.), traseul Eftimie Croitoru (Igor Popovici și Madlena Breahnă), Cheile Dîmbovicioarei (Ladislau Biro și Madlena Breahnă), Muchia Roșie — Piatra Craiului (Madlena Breahnă ș.a.), creasta Hornului Roșu-Suhard (Igor Popovici și Madlena Breahnă), muchea estică Pietrei Bardosului (Madlena Breahnă și Ana Rojoc);
1963 — Peretele Central din Marele Grohotiș—Piatra Craiului (Alexandru Breahnă și Madlena Breahnă), traseul Lespezile—Bucegi (Alexandru Breahnă și Madlena Breahnă).

În decembrie 1962, Madlena Breahnă a căpătat titlul de instructor de alpinism.