Unul dintre cele mai celebre traseele clasice din țară, cu o linie extrem de frumoasă, în care predomină cățărarea liberă impusă. Traseul este destul de susținut pe mai toată lungimea și constă dintr-o fisură-horn continuă, care în partea finală se transformă într-o diaclază ce se cațără pe interior, fără asigurări, în prima parte, apoi pe exterior urmând linia spiturilor.

Echipare: Traseul a fost refăcut cu spituri în regrupări și în câteva pasaje. Penultima lungime este asigurată integral cu spituri.

Echipament: Cu semicorzi de 60m și 18-20 de bucle, traseul poate fi cățărat din 5 lungimi, 3 până la bifurcația cu Fisura Surducului Mare, și încă două până în creastă. Opțional, câteva frienduri medii ar putea fi utile (mărimi echivalente BD C4 .75-2).

LC 1 (55m): Urcăm spre hornul evident, inițial fără asigurări. După ce asigurăm un spit, ținem linia pitoanelor până la un bloc proeminent pe care îl ocolim pe partea dreaptă, pe prize bune, dar ușor expus. Deasupra blocului putem regrupa sau alege să continuăm pe fisura-diedru (cățărare susținută) după care ținem linia pitoanelor, ușor dreapta, în cățărare facilă, dar pe stâncă de calitate îndoielnică. Regrupăm comod la două spituri.

LC 2 (35m): Lungime susținută, cu multe asigurări. Urcăm în sus 15m pe diedrul ușor surplombat, pentru ca apoi diedrul să se transforme, în partea superioară, în horn. Regrupăm într-o nișă pământoasă la două spituri.

LC 3 (55m): Se urcă un horn căzut, cu prize bune, până la o brână de unde continuăm pe hornul ce surplombează peste un bolovan încastrat. Următorii metri sunt puternic surplombați și odată trecuți, urmăm linia pitoanelor pe fața din dreapta trecând din nou în horn pe măsură ce acesta devine căzut. Continuăm ~15m pe despicătura ce se lărgește treptat, apoi devine pământoasă și regrupăm la două spituri. Traseul nostru merge în sus și spre stânga. Spre dreapta pleacă traseul Fisura Surducului Mare care iese după 3 lungimi în creastă, fiind o variantă mai ușoară de ieșire decât Fisura Artei.

LC 4 (~55m): Urcăm spre stânga și intrăm în horn. Continuăm în sus 9m pe diaclază, pe semiîntuneric, strecurându-ne prin spațiile înguste. Se iese din diaclază, se pot asigura două pitoane pe o față căzută și după câțiva metri de cățărare în opoziție, pe exterior, revenim în interiorul diaclazei. După aproximativ 9m urmează un pasaj foarte îngust (~8m) la finalul căruia putem asigura un bolovan încastrat. Urmează să ieșim pe un prag orizontal, unde traversăm ascendent dreapta spre regurparea marcată cu două spituri. Lungimea are puține asigurări, dar aflați în diaclază este aproape imposibil de căzut.

LC 5 (~27m): Urmărim linia spiturilor pe față, apoi în diedru. Cățărare interesantă și foarte bine asigurată.

LC 6 (~ 30m): După o porțiune scurtă de stâncă, continuăm pe brânițe până ieșim în pădure.

Horst Hannich

Imagini și topo

Se încarcă traseele...

Comentarii