19 august 1942 — traseul Central din peretele Piscului Rece, grad IV A (Emilian Cristea, Mircea Gheorghiu).
      Cea mai însemnată însă, care avea să dea un mare avînt alpinismului românesc și cățărăturii, a fost școala de alpinism de vară de la cabana Curmătura, din Piatra Craiului, organizată de secția de turism a C.G.M. În perioada 1 august-1 octombrie 1950, școala și, respectiv, elevii s-au bucurat de un sprijin larg al organizatorilor. Prin această scoală s-au perindat patru serii a cîte 32 elevi, fiecare serie urmînd cursurile timp de 15 zile. Ca teren de exercițiu, cursanții au avut întreg masivul Pietrei Craiului.Recrutarea participanților s-a făcut de către sindicate din rîndul muncitorilor tineri. Instructori erau: Mircea Gheorghiu, Constantin Georgescu, Nicolae Petit, Erwin Csallner, Petre Strat, Mircea Bogdan și alții.
      În 1950 a îndrumat o școală de tehnică alpină la refugiul Coștila.
      În decembrie 1950, Gheorghe Vidrașcu, președintele Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport, a semnat decizia în baza căreia a fost înființată Comisia centrală de alpinism, cu următoarea componență: general Constantin Doncea, Constantin Messinger, colonel Vasile Stoica, Simion Ticu, Octavian Tuhai, Constantin Dumitrescu, Constantin Petrescu, Virgil Georgescu, Ion Tache, Mircea Munteanu, Gabi Reinhorn, Constantin Duță, Petre Strat, Nicolae Petit, Bernard Vogel, Ihula Soreanu, Amilcar Constantinescu, Mircea Gheorghiu, Walter Kleinberg, Ion Mirean, Constantin Ionescu și Ion Wasi.
        În luna martie 1951, o echipă de patru alpiniști de la C.C.A. a făcut o excursie pe ruta Bușteni—Valea Urzicii—Brîul Mare al Coștilei—Valea Priponului—Valea Cerbului—Bușteni; în aceeași zi și alpiniștii de la Progresul au întreprins aceeași tură, conduși fiind de Mircea Gheorghiu.
        În Sportul popular, nr. 2010 din 23 februarie 1952 a publicat un articol despre legarea în coardă, cățărătura liberă, ramonajul, rapelul.
        25 —27 martie 1953 — parcurgerea crestei masivului Retezat, iarna, pe ruta cabana Pietrile—culmea Lolaia—Vîrful Retezat—Vîrful Bucura—Vîrful Peleaga— Vîrful Păpușa—Tăurile Văii Rele—Vîrful Morile-Piciorul Lăncițiului—cabana Baleia (Mircea Gheorghiu, Pompiliu Moise, Nicolae Dobre).
        13 iunie 1954 — trei echipe ale asociației Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu și Alexandru Bibescu, au parcurs traseele —Roșculeț și Colțul Gălbenelelor
        La alpiniada de iarnă 1957 - masculin - 3 Progresul (Victor Măciucă, Mircea Gheorghiu, Șerban Severin)

      În toamna anului 1962 era antrenorul secției de alpinism a asociației I.T.B.