Oskar Schöbesch, elev veterinar din institutul sanitar militar, absolvent a doi ani de studii, se înalță la gradul de veterinar sublocotenent în data de 1 iulie 1928. ”Elevii institutului sanitar militar se recrutează prin concurs, pentru orice an, dintre studenții români necăsătoriți ai facultăților de medicină, medicină veterinară și farmacie din țară. Pentru primii doi ani de studii candidații trebuie să nu fi satisfăcut legea recrutării. Vârsta maximă de admitere în anul I este 21 ani,”

Face parte din studenții din anul V de la facultatea de medicină veterinară care au fost premiați în iulie 1931.

Prin decretul regal nr. 2.744 din 27 iulie 1931, ca veterinar sublocotenent absolvent a 5ani de studii, se înalță la gradul de medic și veterinar locotenent, pe ziua de 1 iulie 1931.

În iulie 1932 primește dreptul de liberă practică a medicinii veterinare în țară de la Direcțiunea zootehnică și sanitară veterinară din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, după susținerea tezei de doctorat în medicina veterinară. Tot ca urmare a obținerii doctoratului, prin Decretul regal nr. 2.172 din 12 Iulie 1932, este repartizat la corpul de trupă pe 16 iulie 1932.

În 1935 colaborează la Revista veterinară militară, An. VI, Nr. 4. Pe 28 februarie 1935 ține o comunicare la ședința Societății de medicină veterinară - Colibaciloza urinară la câine.

În 1936 Comitetul de direcțiune al S. P. A. îî aduce mulțumiri d-lui medic veterinar dr. Oscar Schöbesch din București, str. Dr. Lister 50, care în mod benevol și fără nici o plată s’a pus la dispoziția adăpostului de animale al S. P. A., pentru a da consultațiuni gratuite animalelor strânse de pe străzi sau aduse de proprietarii lor la adăpost, în stare fiziologică nenorocită.

Prin decizia Ministerului Apărării Naționale nr. 15 din 27 iulie 1936, este numit profesor ajutor la Școala de Gaze pe anul 1936, la cursul de Fiziopatologia gazaților.

Prin decizia Ministerului Apărării Naționale nr. 436 din 12 Iunie 1937, este numit profesor ajutor la Centrul de instrucție A. C. G. (Apărare contra gazelor), la cursurile de gaze pe anul 1937/1938, la Lucr. lab. fiziologie.
Prin decizia Ministerului Apărării Naționale nr. 358 din 16 Mai 1938, vet. lt. Schobesch O. este numit profesor titular la Centrul de instrucție A. C. G. , la cursurile de gaze pe anul 1938-1939, pentru Tratament anim. gazate.

Prin decizia Ministerului Înzestrării Armatei nr. 23 din 21 Ianuarie 1939, vet. locot. dr. Schöbesch O. este numit profesor titular la Școala pregătitoare de ofițeri activi și de rezervă a Armei Chimice, pentru predarea cursului Fiziologia și terapeutica gazelor, animale la elevii T. R. art. 71, ctg. 1939, pentru anul școlar 1938/1939.

Veterinar locotenent caracterizat „Merită a înainta" pe anul1938/1939 Schobesch Oscar, 1928, 1.VIII.1931, este înaintat la gradul de căpitan pe 27 februarie 1939.

În mai 1940 cumpără cu 49.320 lei de la Rădulescu Mitana un teren în șos. Oltenița 185 B.

Prin decizia Ministerului Apărării Naționale nr. 1.009 din 20 iulie 1940, vet. cpt. Schöbesch O. este numit profesor titular la Centrul de instrucție A. C. G., la cursurile de gaze pe anul 1940/941, la cursul Tratam, anim. gazare.
În iulie 1943, întors de pe front, își face reclamă ca medic veterinar în ziarul Universul.

Prin decizia ministerială nr. 2268 din 12 August 1943, relativă la organizarea și funcționarea cursurilor de informare pentru căpitanii promoțiilor 1925, 1926, 1927 și 1928, care n’au stagiul pe front, este numit profesor la cursul pentru veterinari.
„În timpul delicatei operații am putut avea de mai multe ori convorbiri telefonice cu Serviciul Veterinar al Armatei a 3-a române de la Taganrog care era condus de colonel dr. veterinar Cliza și maiorul dr. veterinar Oscar Schobesch al Diviziei a 4-a care a ajutat primirea cailor la Taganrog, furajarea și mișcarea lor, reducând suferințele acestei mase de oameni și animale până au intrat pe calea sigură de la vest de marele Nipru.” (autorul se înșeală asupra gradului, la momentul respectiv nefiind maior).

Prin Înaltul Decret nr. 1185 din 12 Aprilie 1945, este trecut în rezervă începând cu 10 aprilie 1945 la gradul de veterinar căpitan.

În 1946 este desemnat de Clubul Alpin Român să conducă alături de Ionel Coman pe 29— 30 Iunie (Sft. Petru și Pavel) ascensiunea de prezentare a Traseului Furcilor din Peretele Gălbinelelor. Plecarea urma să aibă loc de la Căminul C. A. R. Bușteni, în ziua de 28 Iunie, orele 18 la refugiul C. A R. Coștila.

Între 7 și 13 martie 1947, cu Dan Popescu și Emilian Cristea, membri în Clubului Alpin Român, au urcat ca traseu nou creasta munților Făgărașului de la Bîlea la Sîmbăta.

În 1968 era profesor la Facultarea de medicină veterinară.

Căsătorit cu Julieta, decedată în ianuarie 1972.

Articole publicate:

O. Schobesch, Desensibilizarea specifică a pielei prin autovaccin în eczema acuta exudativă la câine, Tip. Graiul Românesc, 1932

în 1935 publică în Revista Crescătorului de animale

I. Coman și Dr. O. Schobesch, Fisura Centrală din peretele Văii Albe, în Buletinul CAR, an VIII, nr. 2-3-4, noiembrie 1940, p. 62-64