În 1924, Erwin Csallner și Andreas Streitfert au parcurs Padina Hotarului.
20 februarie 1927 — Piatra Craiului Mare (Carl Lehmann și Erwin Csallner).
Ascensiunea, în premieră, pe Șura Bardosului din Cheile Bicazului. La 1 septembrie 1934, echipa brașoveană Erwin Csallner și Waldemar Goldschmidt, primul fiind cap de coardă, au escaladat Piatra Altarului din Cheile Bicazului, pe fața de est.
27 februarie 1935 — Bucșoiul (Carl Lehmann și Erwin Csallner).

Cea mai însemnată școală de alpinism însă, care avea să dea un mare avînt alpinismului românesc și cățărăturii, a fost școală de alpinism de vară de la cabana Curmătura, din Piatra Craiului, organizată de secția de turism a C.G.M. În perioada 1 august-1 octombrie 1950, școala și, respectiv, elevii s-au bucurat de un sprijin larg al organizatorilor. Prin această scoală s-au perindat patru serii a cîte 32 elevi, fiecare serie urmînd cursurile timp de 15 zile. Ca teren de exercițiu, cursanții au avut întreg masivul Pietrei Craiului. Recrutarea participanților s-a făcut de către sindicate din rîndul muncitorilor tineri. Instructori erau: Mircea Gheorghiu, Constantin Georgescu, Nicolae Petit, Erwin Csallner, Petre Strat, Mircea Bogdan și alții. (...) Elevii seriei a III-a, sub conducerea instructorului lor, Erwin Csallner, au clarificat problema Morii Dracului, din peretele de vest al Pietrei Craiului. (...) Erwin Csallner știa ceva asupra locului unde se află „Moara" de la Carl Lehmann și, în plus, după o hartă veche austriacă, el a identificat „Klișca Șpirlei" ca fiind coama ce separă Valea Șpirlei de Valea Tămașului, imediat sub perete, acolo unde începe drumul Deubel („La Lanțuri"). (...)
* * * 
In martie 1951 a condus o echipă pe Valea Adîncă, (...) s-a inaugurat un nou sistem de asceniuni, numite “în stea”, constînd din parcurgerea văilor ce conduc spre Vîrful Omul.
* * * 
Am vorbit (...) de școala de alpinism de la cabana Curmătura. Rezultatele acestei prime școli a C.G.M. fiind remarcabile, conducătorii secției de turismalpinism au hotărît ca și în anul 1951, să se continue cu această remarcabilă acțiune. Astfel, la 8 aprilie 1951 a luat ființă prima școală de alpiniști de iarnă organizată de C.G.M. Cursurile s-au desfășurat in minunatele văi din jurul lacului Bîlea, în Munții Făgărașului. Elevii, 36 la număr, dintre care 4 fete, au fost recrutați dintre cei ce s-au evidențiat la școala de alpinism de vară. Director a fost Dumitru Gheorghe, iar dintre instructori îi menționăm pe George Petrescu, Simon Culică, Ilie Munteanu, Garabet Ingian, Erwin Csallner, Mircea Crăciunescu, Vladi Pîslaru, Virgil Georgescu.
* *  *
La primul campionat de alpinism pe echipe, „contra timp" al R.P.R., care a avut loc pe Turnul Seciului timp de trei zile în august 1953, a ocupat locul 2 în clasamentul general cu echipa Progresul din care au făcut parte alături de Ion Mihai, Petre Bogoiu, Șerban Severin și Mircea Vlădoianu.
* * *
Anul 1954, al doilea de alpinism competițional, a fost destul de bogat în ascensiuni de antrenament, deși s-au publicat destul de puține date. Principalele acțiuni pot fi astfel prezentate: (...) 13 iunie - trei echipe ale asociației Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu și Alexandru Bibescu, au parcurs traseele - Roșculeț și Colțul Gălbenelelor;
* * * 
Parcurgerea, iarna, a crestei Carpaților Meridionali și a Munților Făgărașului. 1955 (..) În aceeași perioadă a avut loc parcurgerea crestei masivului Făgărașului de la Porcești la Plaiul Foii. Au participat un număr de zece echipe, avînd plecarea la următoarele date: (...)  Asociația Progresul — la 25 martie, cu două echipe: Erwin Csallner, Petre Bogoiu, Ion Mihai (...)

În luna iunie 1956 a avut loc în pădurea Brănești, de lîngă București, conferința pe țară a Comisiei Centrale de Alpinism. (...) Apoi s-a ales noua comisie centrală de alpinism. Biroul comisiei era alcătuit din Constantin Messinger, președinte, Constantin Dumitrescu, Emilian Cristea, Emil Fomino, Mircea Bogdan, Aurel Irimia, Nicolae Dobre, Ileana Goilavu, Erwin Csallner.

Pentru campionatul din 1956 ținut în peretele Suhardului din Cheile Bicazului, echipa Emil Fomino, Erwin Csallner și Andrei Simon a realizat patru trasee în premieră: Gențiana grad. IV B, Fisura Directă, grad IV A, Muchea Frumoasă și Fisura Frumoasă.