Sistem de gradație
© 2024 ClimbRomania. Toate drepturile rezervate.
S-a născut în Cluj-Napoca în ziua de 28 aprilie 1932. Cînd avea trei ani, familia s-a mutat la Braşov, aşa că aproape toată copilăria şi-a petrecut-o pe Tîmpa sau pe Cristian. Înainte de 1950 l-a cunoscut pe Carl Lehmann, în tovărăşia căruia a făcut mai multe excursii. A început să se caţere prin 1948 în Piatra Mare şi în Piatra Craiului. El s-a încadrat în sistemul competiţional al alpinismului la începutul anului 1955, cînd s-a legitimat la secţia de alpinism Braşov a clubului Voinţa. A activat în această secţie pînă în 1958 cînd a trecut la clubul Dinamo Braşov. Din 1960, Alexandru Floricioiu a urmat cursurile Institutului de educaţie fizică, devenind profesor de sport. La terminarea studiilor superioare a ocupat funcţia de antrenor al secţiei de alpinism a clubului Dinamo Braşov. Avînd un stil propriu de căţărătură, curat, cu pitoane puţine, a reuşit, în cap de coardă, secund sau cap schimbat, numeroase premiere de trasee alpine.
Ascensiuni de iarnă:
- martie 1955 - Carpaţii Meridionali (Alexandru Floricioiu şi Paul Fozocoş);
- martie 1956 - Carpaţii Meridionali (Alexandru Floricioiu, Paul Fozocoş şi Norbert Hiemesch);
- martie 1957 - Creasta Piticului şi Creasta Cornul Caprei - Piatra Craiului (Alexandru Floricioiu şi Norbert Hiemesch);
- 27 aprilie 1959 - Creasta Arpăşelului - Munţii Făgăraşului (Alexandru Floricioiu, Tudor Hurbean).
Ascensiuni peste hotare:
1964, în Bulgaria; august 1972 - Vîrful Comunismului (7.495 m), în Pamir - U.R.S.S. (Alexandru Floricioiu şi Adrian Tănase, cea mai mare altitudine atinsă de români la acea dată).
Alexandru Floricioiu este autorul unui ghid al masivelor Postăvarul și Piatra Mare (apărut în colecția Călăuza Turistului, București, 1968, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport). El a fost instructor şi instructor principal la mai multe şcoli de alpinism şi director al şcolilor de alpinism organizate de F.R.T.A. Pentru meritele lui sportive a primit în 1957 odată cu Viorica Canarache, titlul de maestru al sportului la alpinism, iar în 1969, Alexandru Floricioiu şi Aurel Irimia au primit titlul de maestru emerit la alpinism.
După 1989 s-a înscris în SKV Braşov, fiind în 2001 responsabil al Comisiei pentru pregătirea practică.
Traseu | Grad | Tip traseu | Locație |
---|---|---|---|
Fisura Mare | 5B, 6a+ (5c, A1) | Traseu clasic | Bucegi, Coştila, Peretele Coştilei, Partea Superioară |
Creasta Vulturilor | 3A, 5a | Traseu clasic | Retezat, Bucura, Bucura II - Peretele Nord-Estic |
Muchia Scurtă | 3A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Padina lui Călineţ |
Traseul Vestic din Ţancul fără Nume | 4A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Călineţul Mic |
Peretele vestic din Călineţ | 4B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Padina lui Călineţ |
Muchia Bondarului | 4B, 6a (5a+, A0) | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Peretele Ciorânga Mare |
Fisura Mariei | 4A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Brâul Frumos |
Traseul Prima Creastă | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Brâul Frumos |
Traseul Spălătura | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Brâul Frumos |
Muchia Orbului | 3A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Brâul Frumos |
Creasta Frumoasă | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Podurilor - Valea Vlăduşca, Zona Valea Podurilor - Brâul de Mijloc |
Muchia cu Horn (Circul de Sus) | 3A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Podurilor - Valea Vlăduşca, Zona Valea Podurilor - Brâul de Mijloc |
Turnul Miozotis | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Piatra Mică, Alte trasee în zona Curmătura |
Muchia Teşită | 3A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Podurilor - Valea Vlăduşca, Zona Valea Podurilor - Brâul de Mijloc |
Muchia Grotei | 4A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Peretele Muchiei dintre Ţimbale |
Vâlcelul din Ţancul Caprei | 3A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Vâlcelul Caprelor |
Faţa Mare din Ţancul Caprei | 4B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Vâlcelul Caprelor |
Traseul Central | 5B | Traseu clasic | Piatra Mare, Zona Cabanei Piatra Mare, Piatra Scrisă |
Muchia Sud-Estică (Traseul Norbert Hiemesch) | 4B | Traseu clasic | Piatra Mare, Zona Cabanei Piatra Mare, Piatra Scrisă |
Faţa Mică din Ţancul Caprei | 4B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Vâlcelul Caprelor |
Muchia cu Verdeaţă (din Țancul Caprei) | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Vâlcelul Caprelor |
Fisura Albastră Directă | 6B, 7a+ (6a+, A1) | Traseu clasic | Bucegi, Coştila, Peretele Văii Albe, Circul 1 |
Finala '79 | 6a | Traseu clasic | Trascău, Cheile Aiudului (Vălișoarei-Poienii), Peretele Bogza |
Muchia Spălăturii | 3B | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Brâul Frumos |
Lespezile Lirei | 5B, 6a+/6b (5c, A0) | Traseu clasic | Piatra Craiului, Valea Ciorânga - Padina lui Râie, Peretele Ciorânga Mare |
Hornul Piticului | 4A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Padina lui Călineţ |
Traseul 7 - Fisura de Cristal | 5A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Piatra Mică, Peretele Gălbenoasa |
Creasta din Brâul cu Flori | 4A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Peretele Răchitei |
Fisura din Peretele Găvanului Mare (Traseul Central) | 5A | Traseu clasic | Bucegi, Coştila, Peretele Brânei |
Fisura Verde | 5A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Padina lui Călineţ - Valea Podurilor, Padina lui Călineţ |
Fisura Artei | 6B, 6b+ (5c+, A1) | Traseu clasic | Hăşmaş, Cheile Bicazului, Peretele Nordic |
Traseu | Grad | Tip traseu | Locație |
---|---|---|---|
Creasta Arpăşelului (parcurgere E-V) | 3A, (3c/3c+) | Traseu clasic | Făgăraşului, Arpăşel, Arpăşel |