Trei U.T.M.-iști realizează o premieră alpină de mare valoare

În cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului
Trei U.T.M.-iști realizează o premieră alpină de mare valoare
Tineretul din țara noastră a întâmpinat Săptămâna Mondială a Tineretului cu angajamente și depășiri de norme, cu o însuflețire uriașă. Ziarele ne-au adus la cunoștință angajamentele luate, și fiecare dintre noi, la locul nostru de muncă, am văzut eforturile pe care tineretul le depunea pentru îndeplinirea lor.
Sportivii noștri au înțeles să fie printre primii tineri, care cinstesc Săptămâna Mondială a Tineretului, și angajamentele lor s-au vădit în muncă și în sport.
Trei tineri U.T.M.-iști din București – un elev, un student și un muncitor – au hotărât să încerce o premieră alpină de iarnă, în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului.
Ei sunt: Atanasiu Valentin, Moise Pompiliu și Bogdan Mircea. Traseul pe care și l-au propus cei trei tineri cățărători este extrem de dificil. Însăși dificultatea traseului ales dovedește că echipa înțelegea să cinstească Săptămâna Mondială a Tineretului printr-o realizare de mari proporții, printr-un efort excepțional.
Într-adevăr, Creasta Coștilei, situată între Valea Coștilei și Valea Gălbenele din masivul Coștila-Bucegi, reprezintă o tură alpină din cele mai grele, chiar și în timpul verii. O astfel de tură, realizată în timpul iernii, poate fi socotită printre primele ture din țară. Să urmărim însă echipa celor trei tineri în parcursul ei.
Filmul cățărării
Cei trei tineri au plecat din București, în ziua de Sâmbătă 18 martie, cu trenul special de excursioniști al Confederației Generale a Muncii.
Tot timpul pe drum, cei trei simțeau o emoție puternică, când se gândeau la tentativa lor. Vor reuși oare să-și îndeplinească angajamentul?
La Bușteni au ajuns pe seară, dar n-au înoptat la Căminul Alpin, ci au urcat la Refugiul Coștila.
Somnul lor a fost cam agitat, ba unul din ei n-a închis ochii toată noaptea. În visele lor se luptau cu peretele, apăreau sute de pitoane, iar hornurile erau străbătute ca în zbor.
La ora 4 dimineața au început să-și strângă echipamentul și au pornit la drum.
Nu s-a luminat încă de ziuă și marșul de apropiere se face la lumina lanternelor. Frigul de peste noapte făcuse o crustă pe zăpadă, așa că înaintau ușor.
Intrarea în creastă n-au făcut-o pe traseul obișnuit, prin Valea Gălbenele, ci au urmat firul foarte înclinat al unei vâlcele, care se deschide din Valea Coștilei și se termină aproape de intrarea în creastă. Prin vâlcea, cei trei cățărători au urcat la colțari.
Cam după două ore, ajung la punctul în care începe escalada propriuzisă. Cei trei U.T.M.-iști privesc peretele din față...
E greu, dar vor învinge!
Se desface coarda și cei trei se leagă.
Doar trei lungimi de coardă sunt necesare pentru a ajunge pe creastă. Le realizează cu greu, din cauza zăpezii de pe pereți și a lipsei fisurilor în stâncă. Din această cauză, este aproape imposibil să bată pitoane.
Cu mare greutate sunt bătute două pitoane și după cinci ore de muncă ajung în creastă.
Din momentul când au ajuns aici și până la ieșirea din tură, au mai trecut încă șapte ore.
Fiecare metru se câștigă cu greu, dar reprezintă un pas în plus spre izbânda finală.
Cei trei cățărători înaintează foarte încet și depun mari eforturi datorită – în bună măsură – și celor doi saci pe care îi poartă ... Sacii conțin diferite materiale alpine, precum și un cort și un sac de dormit. Luaseră cu ei toate aceste lucruri, pentru eventualitate unei înoptări în perete.
Cățărarea este îngreuiată din cauza frigului. Picioarele și mai ales mâinile înghețau la contactul cu stânca rece.
La ora 7 seara, după 14 ore de cățătare au ieșit din creastă.
Bivuac pe creastă
Din cauza întunericului însă, nu pot ieși pe platou. N-au cutezat să traverseze pe întuneric brâna Coștilei, ca apoi prin hornul lui Jilipeanu să iasă în platou.
Cei trei tineri întind cortul pe creastă și se adăpostesc sub el. Dar n-au dormit deloc, din cauza poziției incomode și a frigului ce devenea din ce în ce mai ascuțit. Dealtfel nici starea lor sufletească nu-i lăsa să doarmă cu toate că erau obosiți. Era prea mare mulțumirea și mândria de a fi reușit un traseu, pe care nimeni nu se mai încumetase să-l facă iarna.
Dar iată că se luminează de ziuă și cei trei tineri pornesc iar la drum. După un ceas și jumătate ajung pe platou.
Tura se terminase și erau în afară de orice pericol.
Escalada durase în total 27 de ore.
Tinerii pășeau mândri. Depuseseră toate eforturile ca să ducă la bun sfârșit „premiera” lor, realizând astfel angajamentul pe care și-l luaseră în cinstea Săptămânii Mondiale a Tineretului.
Marți 21 martie, prima zi a Săptămânii Mondiale a Tineretului, tinerii alpiniști sunt la lucru.
Unul la școală...
Altul la Facultate...
Al treilea, la întreprinderea la care lucrează.
Sunt aceeași tineri modești de totdeauna, dar sufletul lor e plin de bucurie.
Unul din cei mai buni alpiniști ai noștri ne spune că premiera celor trei U.T.M.-iști se situează în fruntea turelor alpine de iarnă realizate până acum la noi în țară.
Sportivi ca aceștia trei fac cinste mișcării noastre sportive și întăresc încrederea în tineretul nostru, conștient de sarcinile ce-i revin pentru construirea socialismului, gata pentru muncă și apărarea victoriilor dobândite.
Mircea Paul. Sportul popular, nr. 1640, joi 23 martie 1950, p.2