ClimbRomania - Tabel Conversie Grade
Înapoi la ClimbRomania
Grade de cățărare liberă
|
Alte sisteme de gradaţie
|
Scara nivelului de angajament şi asigurare
Conceptul este luat din scara de gradaţie italiană, ce se găseşte aici: https://www.theuiaa.org la pagina 16.
| “SCARA NIVELULUI DE ANGAJAMENT” | |
|---|---|
| I | Traseul este scurt și ușor de parcurs. Este posibil să vă retrageți în orice moment. Salvamontiștii pot fi avertizați rapid și vă pot ajuta indiferent de condițiile meteo. |
| II | Traseul nu este atât de scurt (4 ore sau mai mult). Este posibil să vă retrageți în orice moment. Salvatorii pot fi avertizați destul de repede. |
| III | Traseul durează o bună parte din zi și este posibil să fie mai izolat de civilizație. Retragerea este posibilă, dar poate fi mai complicată. În caz de vreme rea, salvatorii pot avea dificultăți în a interveni. |
| IV | Traseul durează o zi întreagă pentru a fi finalizat. Traseul este lung și în general este izolat de civilizație. Retragerea este complicată și poate avea un punct din care întoarcerea este imposibilă. În caz de vreme rea, traseul poate fi periculos, iar salvamontiștii nu pot interveni. |
| V | Traseul este foarte lung și necesită între 12 și 24 de ore de efort. Accesul este dificil. Retragerea este complicată din start. Întoarcerea rapidă devine imposibilă. Opțiunile pentru retragere sunt puține și dificile. În caz de vreme rea sau orice altă problemă, alpiniștii vor trebui să se bazeze numai pe ei înșiși. |
| VI | Traseul este lung și poate necesita mai multe zile. Abordarea este de asemenea lungă și complicată, traseul este total izolat. Odată intrat în traseu, nu este posibil să ne retragem sau să ne întoarcem. Opțiunile de retragere sunt trasee grele în sine. Alpiniștii trebuie să fie complet auto-sustenabili. |
| VII | Toate caracteristicile gradului VI, dar amplificate, ca în cazul pereţilor mari din Himalaya, care necesită o expediţie. |
| “SCARA NIVELULUI DE ASIGURARE” | |
|---|---|
| R1 | Uşor de protejat, cu asigurări întotdeauna solide, sigure şi numeroase. Pasaje obligatorii puţine. Distanţa unei căderi nu depăşeşte câţiva metri şi este fără consecinţe |
| R2 | Nivel mediu de protecţie, asigurări întotdeauna solide şi sigure, dar mai distanţate. Pasaje obligatorii între asigurări. Distanţa unei căderi nu depăşeşte câţiva metri, şi este fără consecinţe |
| R3 | Dificil de protejat, cu asigurări nu întotdeauna bune şi destul de distanţate. Pasaje obligatorii lungi. Distanţa unei căderi de până la 7-8 m, cu posibilităţi de accidentare |
| R4 | Dificil de protejat, cu asigurări puţine şi/sau nesigure, care ar putea opri doar căderi scurte. Pasaje obligatorii lungi. Distanţa unei căderi de până la 15 m, cu posibilitatea smulgerii unor asigurări, şi cădere cu probabilitate de accidentare |
| R5 | Dificil de protejat, cu asigurări rare, nesigure şi distanţate care ar putea opri doar căderi scurte. Pasaje obligatorii lungi. Distanţa unei căderi este foarte mare cu probabilitate crescută de smulgere a asigurărilor, care ar produce căderea la sol şi accidentarea sigură |
| R6 | Asigurarea nu este posibilă decât pentru pasaje scurte şi nesemnificative, departe de pasajele cheie. O cădere poate conduce la moartea căţărătorului |
|
|
|
| S1 | Amplasarea obișnuită a ancorelor, ca cea utilizată la escaladă. Distanța nu depășește niciodată 3-4 m între ancore. Distanţa unei căderi nu depăşeşte câțiva metri și este fără consecințe |
| S2 | Amplasarea distanţată a ancorelor şi pasaje obligatorii între ancore. Distanţa unei căderi este de maxim zece metri și este fără consecințe |
| S3 | Amplasarea distanţată a ancorelor și aproape întotdeauna există pasaje obligatorii. Distanța între ancore este chiar mai mare de 5 metri, căderi lungi, dar nu prea periculoase |
| S4 | Amplasarea foarte distanţată a ancorelor (peste 7 metri), pasaje obligatorii. O cădere poate provoca un accident |
| S5 | Amplasarea ancorelor la peste 10 m, pasaje obligatorii și secțiuni în care o cădere poate provoca cu siguranță un accident (cădere pe terase și brâne sau pe sol) |
| S6 | Existenţa parțială a ancorelor, poziționate departe de pasajele cheie, pasaje foarte lungi, chiar și peste 20 m, în care o cădere poate avea consecințe letale |
Nivelul traseelor
ClimbRomania.ro foloseşte 6 scări de dificultate pentru cotarea traseelor - Foarte uşor, Începător, Intermediar, Experimentat, Expert și Elită. Aceste definiții sunt oarecum arbitrare, gradele variind de la o zonă la alta (spre exemplu putem avea un traseu cotat clasic 6A în Postăvaru, mai facil decat un 5A sau 5B la Coştila). La fel pot exista mici diferenţe între grade rotpunkt între diferite zone.
Gradele sunt o părere subiectivă a fiecărui căţărător, fiecare poate interpreta diferit dificultatea anumitor pasaje. Cea mai importantă rămâne plăcerea căţăratului, frumuseţea pasajelor depăşite, şi nu bifarea unei cifre chioare!
Traseele sunt împărţite în Sectoare, Pereţi, Masive şi Munţi. În fiecare subcategorie putem vedea numărul, dificultatea traseelor, cât şi tipul lor. Astfel ne putem face o impresie despre dificultatea traseelor dintr-o anumită zonă, cât şi despre specificul zonei (zonă cu trasee alpine sau de escaladă sau combinate)
Tabelul de mai jos ne indică, în linii mari, împărţirea traseelor după dificultatea lor.
| Foarte uşor | Este dificultatea accesibilă aproape oricărui iubitor al muntelui. Include văi alpine şi brâuri, care fac practic trecerea între turism şi traseele alpine clasice. Se recomandă totuşi a se lua o coardă pentru secunzi şi mai ales în caz de vreme nefavorabilă! |
| Începător | Este dificultatea accesibilă primelor tale zile la căţărat (ca secund în trasee alpine sau în manşă). În mediul alpin în general pasajele de căţărare susţinută sunt scurte, şi pot fi "fentate" la artificial. În escaladă traseele vor fi scurte, des asigurate, şi în general constând din escaladarea unor trepte stâncoase. |
| Intermediar | Trasee recomandate celor cu mai puţin de un an experienţă în căţărat. Statistic acestea sunt cele mai urcate trasee la stâncă. În mediul alpin la gradele 4A şi 4B încep traseele de perete, fisuri, diedre, putem întâlni şi surplombe mici, ce se pot trece, în general, şi la artificial. În escaladă, gradul nu trece de 6+. |
| Experimentat | Căţărătoii care ating aceste niveluri sunt cei care se antrează în mod constant, de câţiva ani. În mediul alpin întâlnim surplombe, tavane scurte, pasaje de liber mai lungi şi mai susţinute. În escaladă gradele merg până la 8+. |
| Expert | Pentru a atinge acest nivel este nevoie de un antrenament constant şi o viaţă mai sportivă. În mediul alpin întâlnim pasaje susţinute de 6 şi 6+ de căţărare liberă, surplombe, tavane, asigurări mai rare, care nu ţin întotdeauna o cădere. Este nevoie de amplasarea de protecţii mobile. Întâlnim de asemenea pasaje lungi de artificial, cu pitoane nu tocmai bune. În escaladă gradele merg până 10+, fiind aproape de gradele maxime întâlnite în ţară. Mulţi care caţără aceste grade ar putea fi trecuţi cu uşurinţă la categia Elită. |
| Elită | Căţărători cu foarte mulţi ani de experienţă în spate, căţăratul fiind practic un job full time. În mediul alpin traseele sunt foarte grele sau ABO (parcurse foarte rar, sau niciodata - Ultimatum - cu potenţial mare de cădere şi accident, cu distanţe foarte mari între asigurări). În escaladă tot ce trece de gradul 11-. |
Gradul de artificial
Un traseu este dat în general ca grad impus, grad artificial. Chiar dacă s-a reuşit trecerea pasajelor cu mai puţin artificial (de ex A0, în loc de A2, implicând un grad de liber impus mai mare), vom specifica doar gradul minim impus, pe care orice căţărător e obligat să îl caţere pentru a finaliza în siguranţă traseul.