Construcția primului refugiu, din lemn, a început la inițiativa lui Niculae Baticu și a Clubului Alpin Român, la 12 iunie 1938. Aceasta a fost finalizată la jumătatea lunii august a aceluiași an, putând astfel găzdui prima școală de alpinism din România.

Refugiul a fost reamenajat cu contribuția financiară și munca membrilor Clubului Alpin Român și a altor voluntari: a fost refăcut exteriorul și interiorul, a fost montate o ușă și ferestre noi, un panou solar, masă și băncuțe noi în interior și 2 băncuțe în exterior.
Refugiul nu dispune de încălzire iarna.