După ce depăşeşte porţiunea inferioară, cu mult grohotiş, se intră pe firul vâlcelului, cu o rocă albă, spălată de apă, dar cu prize mai solide pe care ne căţărăm cu uşurinţă.

O primă săritoare verticală ne scoate pe o brână îngustă cu vegetaţie în stânga. Pentru trecerea directă a săritorii ce urmează cca 20-25 m, se impun pitoane pentru asigurare. O trecere mai uşoară fără pitoane se poate face pe stânga după o lungime de coardă, intrând din nou în firul vâlcelului. Porţiunea ce urmează conduce lejer până la baza traseului Turnul Mirajului, aflat în capătul vâlcelului, marcat de un copac mai bătrân.

Vâlcelul Caprelor se continuă geografic cu porţiuni de dificultate ridicată, el constituind alte posibilităţi de escaladare, nebătute încă. Traseul numit Vâlcelul Caprelor după ce urcă în mica muchie pietroasă din dreapta se angajează într-o traversare de vreo 3 lungimi de coardă. Se trece Vâlcelul Săltat, ieşind în final în Scocul Ursului.

Pentru a ajunge la baza vâlcelului, de la Cantonul Cheia se trece râul, apoi se urcă coasta împădurită și plină de grohotiș, vizând un vâlcel mai îngust, al doilea din stânga Scocului Ursului. Din capătul vâlcelului se ridică brusc un turn pe care a fost realizat traseul Turnul Mirajului. Acest turn va fi punctul de reper pentru alegerea Vâlcelului Caprelor.

Se coboară Scocul Ursului, cel mai larg din această regiune, de unde coborâm lejer până la pârâul Cheia, de unde ajungem imediat la Cantonul Cheia.

C.S.U. I.P.G.G. București, Buila-Vînturarița - Premiere alpine 1970