Traseul urmează o muchie frontală, întreruptă de mici platforme acoperite cu vegetație.

Prima L.C. urmează mai întâi o fisură deschisă și verticală, de-a lungul căreia sunt fixate câteva pitoane, după care escalada continuă prin interiorul unui horn ce ia sfârșit pe un brâu, care încinge pe o mare distanță fața sudică a peretelui.

Brâul urmat spre dreapta, conduce la baza unei fisuri, unde ne regrupăm după a 2-a L.C.

În cursul celei de a 3-a L.C. ne angajăm de la pornire pe o fisură verticală, o escaladăm până în punctul unde se pierde pe o față de gresie a cărei trecere, extrem de dificilă, impune o foarte atentă verificare a prizelor. Regrupăm pe o platformă stâncoasă.

Executăm o traversare către dreapta, de-a lungul unui prag, după care continuăm escalada pe verticala peretelui, utilizînd câteva pitoane. Această L.C. (a 4-a) ia sfârșit sub o cornișă de dimensiuni apreciabile, unde ne putem regrupa.

Pe desfășurarea celei de a 5-a L.C. executăm mai întâi un rapel dirijat. Această manevră ne conduce pe o brână înierbată și apoi la baza unei fisuri pe care o escaladăm, ajungând deasupra cornișei întâlnite încursul celei de a 4-a L.C., unde ne regrupăm.

Urmând linia de cea mai mare pantă a peretelui, penultima L.C. (a 6-a) se desfășoară printr-o fisură cu roca friabilă, până în punctul care ne dă posibilitatea unei traversări spre dreapta.

În cursul ultimei L.C. (a 7-a) traseul prezintă o fisură ce urcă ușor în diagonală către stânga, după care un pasaj vertical conduce, după o traversare spre dreapta, pe un brâu lat acoperit cu jnepeni. Acesta ia sfârșit în Creasta Coștila-Gălbinele, pe porțiunea celei de a 5-a L.C. din traseul crestei, care urmat spre V, conduce în Brâul Mare al Coștilei.

Bucegi Turism Alpinism ed 1 - N. Dimitriu, Emilian Cristea, 1961
Trasee alpine in Carpati - W. Kargel, 1976
Drumuri spre culmi - W. Kargel, 1987
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - W. Kargel, 2000