Traseul Intersectat
Traseu clasic • 6B, (6b, A2/A3) • 11 LC
Imagini si topo


Sumar
PitoanePene de lemnAsigurări mobileArtificialFisurăIarbăPitoane şi ciocan
Date traseu
Tip
Traseu clasic
Grad
6B, (6b, A2/A3)
Lungime / pasaje
11 LC
Numar lungimi
11
Durata parcurgere
5 - 7 ore
Istoric si premiere
Premiera
Dumitru Chivu, Matei Schenn · 05.08.1965
Descriere
Traseul se află într-o accentuată stare de degradare, văzând puține parcurgeri în ultimii ani.
Pe primele două lungimi, până pe brâna Lumea Pierdută, Intersecta tul este comun cu Traseul Pintenilor .
LC 1: Sunt puse 2 spituri jos, la șosea, care se folosesc pentru a pleca în traseu. De aici, se urcă pe o fisură de obicei udă, apoi se face stânga, pe un horn căzut. E o lungime clară, fără probleme, cu multe pitoane, încât nici nu mai contează că unele sunt în stare proastă.
LC 2: Depășește o surplombă înierbată, apoi urcă pe un diedru și face câteva traversee slab asigurate spre stânga, ajungând la un copac mare la începutul Lumii Pierdute. Atenție la orientare, linia traseului nu este evidentă. Am ratat câteva pitoane din cauza vegetației.
LC 3: Este, de fapt, o traversare lungă, de vreo 60-70 m pe brâna lată, ținând marginea peretelui și asigurând la copaci. Se trece pe sub pornirea în Traseul Pintenilor (se văd pitoane) și se continuă în dreapta, până când ajungem lângă un paltin și vedem un piton într-o alveolă și altul într-o fisură, în dreapta. Primele 3 lungimi sunt comune cu Traseul Pintenilor.
LC 4: Este una ingenioasă, cu traversări pe praguri spre stânga. Lungime cu pași întinși, combinând urcările în scăriță cu pași de liber. Ajungem la o față cu prize foarte mici, fără nicio asigurare. Ne ridicăm pe niște prize mici și ieșim spre un prag de iarbă, apucăm cumva o priză mai bună și, căutăm pitonul ascuns 5-6cm în pământ, sub iarbă. De multe ori pitoanele sunt greu de găsit, ascunse fiind în vegetație sau în fisuri colmatate. În fine, regruparea e bună, într-o fisură largă ce pleacă oblic spre dreapta.
LC 5: Este una preponderent de liber. Avem în față o fisură largă, clară, căzută, care traversează spre dreapta. Multe pasaje sunt năpădite de vegetație. Asigurările sunt plasate bine, fără să îți permită să mergi artificial. Vreo două pitoane mișcau serios, însă aceasta este una dintre lungimile frumoase ale Intersectatului.
LC 6: Traversăm ascendent dreapta pe aceeași fisură, apoi urcând direct pe o linie exagerată de pitoane (probabil ca fiind slabe, autorii premierei au mizat pe numărul lor). Ajungem ușor în regruparea de deasupra.
LC 7: La pornirea în lungime dăm de un punct unde pot apărea probleme: câteva pitoane duc în sus, pe diedrul căzut, dar, de fapt, după 4-5 m, traseul o ia în dreapta, peste niște praguri de iarbă care se trec destul de greu. Cu mișcări întinse, depășim pasajul. Mai apar câteva probleme pe această lungime când, la un moment dat, la un traverseu dreapta expus, coechipierul e nevoit să stea ceva vreme și să bată un piton, pe care eu îl recuperez când vin secund.
LC 8: Urmează o lungime spre dreapta, depășind cu spaițuri largi un diedru surplombat și traversând apoi, dreapta, pe la baza Turnului de Fildeș (care este, de fapt, o placă imensă sprijinită de perete, cu o fisură clară pe fiecare parte). Ajungem la baza turnului unde ne intersectăm cu celălat traseu - Turnul de Fildeș (de unde și numele Intersectatului) și regrupăm pe o brână generoasă. Regruparea constă în două pitoane aflate la nivelul genunchilor și alte două deasupra capului, dintre care unul iese imediat. Putem vedea linia traseului Turnul de Fildeș venind de jos.
LC 9: Prima asigurare deasupra regrupării este o pană de lemn, pe care o subtituim cu o nucă. Tot așa, ceva mai sus, o altă nucă mare este necesară. Este o lungime tare, unde pașii de liber sunt de cel puțin 7, iar cei de artificial destul de întinși, mai ales că nu te poți baza pe penele de lemn. Se poate regrupa și ceva mai jos decât arată schița, la 3 pitoane relativ apropiate.
LC 10: Din regrupare, vedem că urmează un pas tare, unde fisura se lărgește și surplombează. Se vede o pană de lemn deasupra, neagră, cu o cordelină pe care nu ne putem baza, dar ceva mai în dreapta penei e un expansor vechi. Pasajul acesta e foarte frumos, aerian și expus. Ajunși deasupra, găsim la 5m regruparea normală. Urmează un horn clar, cu asigurări rare, dar numai bun de ramonat sau de luat între picioare.
LC 11. O lungime ușoară, ce pornește direct în sus din regrupare.
Pe primele două lungimi, până pe brâna Lumea Pierdută, Intersecta
LC 1: Sunt puse 2 spituri jos, la șosea, care se folosesc pentru a pleca în traseu. De aici, se urcă pe o fisură de obicei udă, apoi se face stânga, pe un horn căzut. E o lungime clară, fără probleme, cu multe pitoane, încât nici nu mai contează că unele sunt în stare proastă.
LC 2: Depășește o surplombă înierbată, apoi urcă pe un diedru și face câteva traversee slab asigurate spre stânga, ajungând la un copac mare la începutul Lumii Pierdute. Atenție la orientare, linia traseului nu este evidentă. Am ratat câteva pitoane din cauza vegetației.
LC 3: Este, de fapt, o traversare lungă, de vreo 60-70 m pe brâna lată, ținând marginea peretelui și asigurând la copaci. Se trece pe sub pornirea în Traseul Pintenilor (se văd pitoane) și se continuă în dreapta, până când ajungem lângă un paltin și vedem un piton într-o alveolă și altul într-o fisură, în dreapta. Primele 3 lungimi sunt comune cu Traseul Pintenilor.
LC 4: Este una ingenioasă, cu traversări pe praguri spre stânga. Lungime cu pași întinși, combinând urcările în scăriță cu pași de liber. Ajungem la o față cu prize foarte mici, fără nicio asigurare. Ne ridicăm pe niște prize mici și ieșim spre un prag de iarbă, apucăm cumva o priză mai bună și, căutăm pitonul ascuns 5-6cm în pământ, sub iarbă. De multe ori pitoanele sunt greu de găsit, ascunse fiind în vegetație sau în fisuri colmatate. În fine, regruparea e bună, într-o fisură largă ce pleacă oblic spre dreapta.
LC 5: Este una preponderent de liber. Avem în față o fisură largă, clară, căzută, care traversează spre dreapta. Multe pasaje sunt năpădite de vegetație. Asigurările sunt plasate bine, fără să îți permită să mergi artificial. Vreo două pitoane mișcau serios, însă aceasta este una dintre lungimile frumoase ale Intersectatului.
LC 6: Traversăm ascendent dreapta pe aceeași fisură, apoi urcând direct pe o linie exagerată de pitoane (probabil ca fiind slabe, autorii premierei au mizat pe numărul lor). Ajungem ușor în regruparea de deasupra.
LC 7: La pornirea în lungime dăm de un punct unde pot apărea probleme: câteva pitoane duc în sus, pe diedrul căzut, dar, de fapt, după 4-5 m, traseul o ia în dreapta, peste niște praguri de iarbă care se trec destul de greu. Cu mișcări întinse, depășim pasajul. Mai apar câteva probleme pe această lungime când, la un moment dat, la un traverseu dreapta expus, coechipierul e nevoit să stea ceva vreme și să bată un piton, pe care eu îl recuperez când vin secund.
LC 8: Urmează o lungime spre dreapta, depășind cu spaițuri largi un diedru surplombat și traversând apoi, dreapta, pe la baza Turnului de Fildeș (care este, de fapt, o placă imensă sprijinită de perete, cu o fisură clară pe fiecare parte). Ajungem la baza turnului unde ne intersectăm cu celălat traseu - Turnul de Fildeș (de unde și numele Intersectatului) și regrupăm pe o brână generoasă. Regruparea constă în două pitoane aflate la nivelul genunchilor și alte două deasupra capului, dintre care unul iese imediat. Putem vedea linia traseului Turnul de Fildeș venind de jos.
LC 9: Prima asigurare deasupra regrupării este o pană de lemn, pe care o subtituim cu o nucă. Tot așa, ceva mai sus, o altă nucă mare este necesară. Este o lungime tare, unde pașii de liber sunt de cel puțin 7, iar cei de artificial destul de întinși, mai ales că nu te poți baza pe penele de lemn. Se poate regrupa și ceva mai jos decât arată schița, la 3 pitoane relativ apropiate.
LC 10: Din regrupare, vedem că urmează un pas tare, unde fisura se lărgește și surplombează. Se vede o pană de lemn deasupra, neagră, cu o cordelină pe care nu ne putem baza, dar ceva mai în dreapta penei e un expansor vechi. Pasajul acesta e foarte frumos, aerian și expus. Ajunși deasupra, găsim la 5m regruparea normală. Urmează un horn clar, cu asigurări rare, dar numai bun de ramonat sau de luat între picioare.
LC 11. O lungime ușoară, ce pornește direct în sus din regrupare.
Surse
Comentarii si parcurgeri
Nu exista inca text public in comentarii sau parcurgeri pentru acest traseu.