Este un traseu frumos de parcurs în condiţii de iarnă cand zăpada este întărită şi săritorile din porţiunea inferioară sunt acoperite. Traseul este în cea mai mare parte un culoar de zăpadă şi are două săritori în porţiunea inferioară care pot pune probleme în caz ca nu sunt acoperite. De aceea perioda optimă de parcurgere este sfârşitul iernii.

Vâlcelul Zăpezii are în general o panta de 40-50°, înclinţia maximă aflându-se spre finalul lungimii a treia. Traseul are pitoane în anumite puncte (cele două săritori inferioare şi traverseul din lungimea a patra), dar se recomandă precauţie şi verificarea lor înainte de a fi folosite.

Lungimea 1 şi lungimea 2 parcurg firul culoarului fără dificultăţi tehnice în condiţii de zăpadă bună. Prima săritoare (prima lungime) este de obicei complet acoperită, iar cea de-a doua (din a doua lungime) are un scurt pasaj de stâncă. Lungimea a doua se încheie acolo unde culoarul se bifurcă.

LC 3 - Traseul continuă pe ramura din drepta cum urcăm (vest), de la bifurcaţie. Panta de zăpadă se accentuează spre finalul lungimii şi se iese într-o mică şa. Pe această porţiune, posibilităţile de asigurare în pereţii laterali ai culoarului sunt destul de reduse, înaintarea se face doar pe pantă de zăpadă. Din şa se urcă câţiva metri până la baza unui mic perete unde se regrupează la două pitoane.

LC 4 - Este mai dificilă tehnic decât restul lungimilor şi constă într-un traverseu oblic ascendent până în firul Vâlcelului cu Fereastră din imediata apropiere. Lungimea este pitonată în prima parte şi are câteva pasaje de căţărare mixtă. Stânca este friabilă şi pe parcurs se întâlnesc multe blocuri instabile. Se regrupeză după ce se atinge firul culoarului Vâlcelului cu Fereastră.

LC 5 - Continuă în sus pe culoar, fără dificultăţi, până se iese în creastă, în apropierea Vârfului Bucura II.