La mică distanță în amonte de confluența cu Valea lui Zangur, Valea Seacă a Caraimanului primește din stânga (cum urcăm) firul ușor înclinatal VâIcelului Uriașului, deasupra căruia se conturează coama îngustă șidantelată a Țancului Uriașului. Aceasta lasă către vâlceI un perete vertical acărui escaladă frontală trece peste o serie de fisuri întrerupte de numeroase surplombe și cu rocă foarte friabilă și ia sfârșit în punctul culminant al țancului.

Prima L.C. Escaladând din acest punct o fisură de 8 m, ajungem sub linia frontală a peretelui. De aici. după o traversare de cca. 4 m către stânga, pătrundem într-un horn, în interiorul căruia ne regrupăm.

În cursul celei de a 2-a L.C. urcăm o fisură de cca. 10m, care, luând în partea finală aspectul unui horn îngust, permite un ramonaj ușor. După trecerea porțiunii centrale a hornului, întreruptă de un bloc încastrat între pereți, escatada devine mai dificilă și ia sfârșit pe un pinten stâncos acoperit cu un mic pâlc de jnepeni.

A 3-a L.C. Pasajul următor măsoară 40 m. Pe prima porțiune ne orientăm spre stânga, pe un parcurs de cca. 10 m, după care urcăm, în diagonală și spre dreapta, o succesiune de obstacole întrerupte de mici pasaje înierbate.

A 4-a L.C. În partea flnală a traseului escalada continuă de-a lungul unei fisuri surplombante, ce nu poate fi depășită decât cu ajutorul câtorva pitoane, după care ascensiunea ia sfârșit pe mica platformă care marchează punctul culminant al țancului.