Fața Nordică
Traseu clasic • 5B, 6b+/6c (5a, A1) • 5 LC
Imagini si topo





Sumar
PitoaneAsigurări mobileFantastic
Date traseu
Tip
Traseu clasic
Grad
5B, 6b+/6c (5a, A1)
Lungime / pasaje
5 LC
Numar lungimi
5
Durata parcurgere
4 - 5 ore
Durata acces
3 ore
Sezonalitate
Luni recomandate
Iunie, Iulie, August, Septembrie
Luni acceptabile
Mai, Octombrie
Luni de evitat
Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Noiembrie, Decembrie
Istoric si premiere
Premiera
Miklós Nagy, Emilian Cristea · 06.06.1971
Omologare
Avel Ritișan, Cezar Manea · 01.01.1973
Descriere scurta
Comparat cu alte trasee din zonă, traseul denumit Faţa Nordică a Turnului Mare al Dianei este mai dur. De la plecare şi pînă pe linia crestei, obstacolele sînt extrem de dificile. Abunda pasajele spălate şi uneori proeminente, unde reuşita fixării pitoanelor suplimentare este puţin probabilă. Escalada poate fi întreprinsă fără pitoane suplimentare numai de alpinişti bine antrenaţi şi deprinşi cu căţărarea liberă.
Descriere
Din hăţaşul uşor conturat pe la baza Peretelui Nordic al Turnului Mare al Dianei începem escalada, căţărîndu-ne liber pînă la baza unei surplombe vizibile, situată la circa 8 m de la plecare. Folosind scăriţele, depăşim proeminenţa direct, ceea ce este un element deosebit de plăcut şi mai rar întîlnit în traseele noastre. Dincolo de aceasta, peretele puternic fisurat are totuşi o rocă sănătoasă care ne permite sǎ înaintăm uneori prin căţărare liberǎ şi fără a folosi scăriţele. Regruparea o efectuăm pe vîrful unui colţ detaşat din perete, exact după 40 m.
Pentru a prinde linia ascensională de cea mai mare pantă, în cea de-a doua l.c., ne angajăm într-o traversare oblicǎ spre stînga, de-a lungul unei succesiuni de praguri şi brîne, a căror linie ascendentă, în ansamblu, este în zigzag. Punctele dificile din această lungime le constituie treptele de legătură dintre brîne sau praguri, care se prezintă sub forma unor săritori cu prize fine şi lipsite de fisuri. Pe această porţiune intersectăm traseul Fisura Nordică puţin mai sus de punctul de regrupare al lui din prima l.c. Regruparea din a doua l.c. o efectuăm în scǎriţe "la piton", într-un punct unde peretele este orientat către obîrşia Hornului Festivalului.
A treia l.c. prezintă iniţial o fisură deschisă, care surplombează în două locuri. Urmează apoi o faţă puternic înclinată, unde înaintarea se face folosind frecvent metoda în "bavareză". Regruparea după 40 m "la piton" în scăriţe.
Penultima l.c. este cea mai dură. Pe parcursul celor 40 m cît mǎsoară, întîlnim între altele şi un diedru spălat. Pe feţele acestuia trebuie să ramonăm circa 15 m după metoda “Dulfer". Deschiderea mare a picioarelor, lipsa prizelor şi înclinarea pantei care în final surplombează ne obligă sǎ ieşim mult în afarǎ, ceea ce moral şi fizic este epuizant. Regruparea o facem după depăşirea proeminenţei şi deasupra unui prag orientat către dreapta.
Ultima l.c. urmează linia unei muchii ce se conturează tot mai mult şi care prezintǎ la început şi în final cîte o surplombă pe care le depăşim direct. Deşi traseul continuǎ, căţărarea pînă pe vîrful Turnului este elementară (1B), ceea ce ne permite s-o parcurgem neasiguraţi.
Pentru a prinde linia ascensională de cea mai mare pantă, în cea de-a doua l.c., ne angajăm într-o traversare oblicǎ spre stînga, de-a lungul unei succesiuni de praguri şi brîne, a căror linie ascendentă, în ansamblu, este în zigzag. Punctele dificile din această lungime le constituie treptele de legătură dintre brîne sau praguri, care se prezintă sub forma unor săritori cu prize fine şi lipsite de fisuri. Pe această porţiune intersectăm traseul Fisura Nordică puţin mai sus de punctul de regrupare al lui din prima l.c. Regruparea din a doua l.c. o efectuăm în scǎriţe "la piton", într-un punct unde peretele este orientat către obîrşia Hornului Festivalului.
A treia l.c. prezintă iniţial o fisură deschisă, care surplombează în două locuri. Urmează apoi o faţă puternic înclinată, unde înaintarea se face folosind frecvent metoda în "bavareză". Regruparea după 40 m "la piton" în scăriţe.
Penultima l.c. este cea mai dură. Pe parcursul celor 40 m cît mǎsoară, întîlnim între altele şi un diedru spălat. Pe feţele acestuia trebuie să ramonăm circa 15 m după metoda “Dulfer". Deschiderea mare a picioarelor, lipsa prizelor şi înclinarea pantei care în final surplombează ne obligă sǎ ieşim mult în afarǎ, ceea ce moral şi fizic este epuizant. Regruparea o facem după depăşirea proeminenţei şi deasupra unui prag orientat către dreapta.
Ultima l.c. urmează linia unei muchii ce se conturează tot mai mult şi care prezintǎ la început şi în final cîte o surplombă pe care le depăşim direct. Deşi traseul continuǎ, căţărarea pînă pe vîrful Turnului este elementară (1B), ceea ce ne permite s-o parcurgem neasiguraţi.
Acces
La 10 m în dreapta și mai jos de Fisura Nordică se evidențiază în perete o surplombă mare. Ea se încadrează printre primele obstacole ale traseului Fața Nordicǎ a Turnului Mare al Dianei.
Retragere
Traversăm în Hornul cu Fereastră și găsim cuiele de rapel.
Surse
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, 1984
Nomenclatorul traseelor
Nomenclatorul traseelor
Comentarii si parcurgeri
Parcurgere · Lucian Apostu · 01 ian. 1900
