Primele 5 lungimi de coardă fac parte din Traseul a XX-a Aniversare.

LC 1 (30 m): Pornește pe o brână de iarbă oblic dreapta și apoi în sus pe o fisură ușor surplombată până într-o scobitură în stâncă la regrupare. Regrupăm la 3 spituri.

LC 2 (30 m): În sus spre surplombă, o depășim prin stânga, apoi prindem o fisură înierbată și traversăm scurt dreapta spre un horn.

LC 3 (28 m): Continuăm pe o fisură deschisă (pe fața din dreapta fisurii găsim un expansor) și apoi pe un horn mai larg, destul de slab asigurat, doar cu două pitoane. După horn se iese spre dreapta și la câțiva metri întâlnim regruparea care e foarte apropiată de regruparea 2 din Santinelă, unde se poate traversa.

LC 4 (22 m): Trecem o treaptă mai mare în bavareză și apoi urcăm drept în sus fără să mai găsim asigurări. După câteva pasaje înierbate ajungem la regrupare.

LC 5 (40 m): Lungimea e predominant artificială, peretele surplombat. E oarecum pe modelul lungimilor artificiale din Santinelă. Ne îndreptăm spre mijlocul primului tavan. Peretele este traversat de o fisură orizontală; regrupăm în dreptul acesteia atârnați în ham. La stânga continuă Traseul a XX-a Aniversare, iar tavanele în sus.

LC 6 (23 m): Este cea mai emoționantă, având doar 4 cuie destul de proaste. Urcăm pe muchia din stânga a unui scoc pietros în care absolut toate lespezile par clădite, mișcă totul. Regrupăm incomod, în ham.

LC 7 (26 m): Primul tavan are în jur 7-8 m lungime, având un grad de A3/A4. Pe la mijloc este distanță mare între cuie, fisura se lărgește. Există și o bucată de cordelină într-o clepsidră, dar nu prea inspiră încredere. Se pot plasa și mobile (friend, nucă). Mișcările dintre cuie sunt întinse, iar pitonul de ieșire din tavan mișcă bine de tot. Regrupăm incomod.

LC 8 (26 m): În stânga regrupării, pe o fisură orizontală sunt bătute 3 pitoane (de la bivuacul în care s-a dormit la premieră). Traseul nostru continuă în sus spre următorul tavan, ce are 5-6 m lungime. Al doilea tavan e spălat, aproape nicio fisură în care să poți bate pitoane. Se merge doar pe niște expansoare, ieșite cam 1 cm din perete (dar având 5cm în interior). Expansoarele au urechile mici care se învârt bine și sunt foarte greu de asigurat de către capul de coardă. Chiar la începutul tavanului trebuie să te întinzi mai mult, apoi expansoarele sunt bătute relativ apropiat.

LC 9 (32 m): Depășește o surplombă și apoi continuă vertical, pe fețe cu iarbă și pe un diedru prin stânga tavanului 3. Ajungem în colțul stâng al tavanului al patrulea, în a 6-a regrupare a Santinelei, următoarele 2 lungimi fiind din Santinelă. Se poate ieși însă și prin Traseul a XX-a Aniversare, din 2 lungimi de coardă.

LC 10: Ultima lungime (a Santinelei) mai are o bucățică scurtă de artificial spre dreapta, ieșind apoi într-o creastă ușoară. La o placă găsim o ultimă regrupare cu spituri, ultima a traseului The Lizard. De aici se poate merge și dezlegat, dificultățile sunt elementare.