Creasta Balaurului (Creasta Bucşoiului Mic)
■
Traseu alpin, 1ASumar
Imagini și topo
Rating
| Stâncă | |
|---|---|
| Calitate asigurări | |
| Număr asigurări | |
| Frecventat | |
| Priveliște |
Dificultate
| Grad clasic | 1A |
|---|
Acces
Varianta 1: Din orașul Bușteni se pornește spre cabana Gura Diham. De aici se urcă pe potecă marcată spre Cabana Poiana Izvoarelor și de acolo pe marcaj, pe traseul Pichetul Roșu, pânp la prima itnersecție de marcaje. De aici se face stânga pe curbă de nivel, spre Poiana Morarului și intrarea din Valea Morarului.
În poiană poate fi luat un hățiș în dreapta (la nord-est), spre Vârful Țimbalului, sau, urcând valea până în dreptul primului cot spre stânga al acesteia, un brâu ce conduce și el în șaua ce leagă semețul țanc de corpul muntelui. Este locul unde se poate ieși, pe un brâu în dreapta, la Portița Bucșoiului, amintită inițial de Radu Titeica (1928). Urmând de aici în amonte vegetația rărită a Șistoacei Țimbalului (o vale mai puțin evidentă), se atinge finalmente un pâlc de jnepeni din creastă, în locul unde trece de pe un versant pe altul Brâul Mare al Bucșoiului
În poiană poate fi luat un hățiș în dreapta (la nord-est), spre Vârful Țimbalului, sau, urcând valea până în dreptul primului cot spre stânga al acesteia, un brâu ce conduce și el în șaua ce leagă semețul țanc de corpul muntelui. Este locul unde se poate ieși, pe un brâu în dreapta, la Portița Bucșoiului, amintită inițial de Radu Titeica (1928). Urmând de aici în amonte vegetația rărită a Șistoacei Țimbalului (o vale mai puțin evidentă), se atinge finalmente un pâlc de jnepeni din creastă, în locul unde trece de pe un versant pe altul Brâul Mare al Bucșoiului
Descriere
Creasta Bucşoiul Mic, denumita şi Creasta Balaurului, veghează Valea Morarului din Munții Bucegi, pe care o conduce până la Vârful Omul în paralel Crestei Morarului, cu ale sale Ace.
De la intrarea în Valea Morarului am ieşit imediat din pădure. Rămăsesem pe malul drept al văii, unde este mai evidentă intrarea în creastă. Ştiam că la poieniţa dinainte de Vârful Ţimbalului trebuie să cotim din nou spre dreapta, prin vegetaţie. Vegetaţia era deja uscată, din fericire (ceea ce nu ne-a împiedicat să bălăurim puţin când am pierdut poteca).
Am trecut pe lîngă pragul de stâncă şi am urmat linia vâlcelului până în Creasta Balaurului. La un punct vegetația a dispărut, deschizându-se linia crestei și marea de jnepeni de deasupra. Zona asta prezintă pericol de avalanșă iarna.
La intrarea în creastă am evitat zona de jnepeni mergând pe partea dreptă, spre Valea Bucşoiului… unde poteca a coborât suficient încât vegetaţia să nu reprezinte un obstacol.
Deoarece nu mai parcursesem creasta, nu am ţinut să urmăm o potecă anume, am mers intuitiv, după cum simţeam că ne poartă traseul. Este suficient de ușor terenul cât să nu impună cu adevărat o anume linie. Este o plimbare pe deasupra crestelor.
Traseul ne purta de cele mai multe ori pe partea însorită, dinspre Valea Morarului, dar când ajungeam prin zonele umbrite… se făcea frig subit şi vântul începea să îşi intre în drepturi. Pe alocuri calea este marcată cu momâi, care probabil sunt utile în momentele cu vizibilitate redusă.
Pe ici colo mai sunt stânci pe lângă care trecem sau avem parte de teren ușor accidentat pe care îl escaladăm. Urcăm-coborâm-urcăm până când stâncile dispar și ajungem într-o șa largă și înierbată. Este șaua care desparte Masivul Bucșoiu de Vârful Omul, cel mai înalt vârf din Munții Bucegi. Astfel începem urcarea pantei care duce la Cabana Omul.
Am trecut pe lîngă pragul de stâncă şi am urmat linia vâlcelului până în Creasta Balaurului. La un punct vegetația a dispărut, deschizându-se linia crestei și marea de jnepeni de deasupra. Zona asta prezintă pericol de avalanșă iarna.
La intrarea în creastă am evitat zona de jnepeni mergând pe partea dreptă, spre Valea Bucşoiului… unde poteca a coborât suficient încât vegetaţia să nu reprezinte un obstacol.
Deoarece nu mai parcursesem creasta, nu am ţinut să urmăm o potecă anume, am mers intuitiv, după cum simţeam că ne poartă traseul. Este suficient de ușor terenul cât să nu impună cu adevărat o anume linie. Este o plimbare pe deasupra crestelor.
Traseul ne purta de cele mai multe ori pe partea însorită, dinspre Valea Morarului, dar când ajungeam prin zonele umbrite… se făcea frig subit şi vântul începea să îşi intre în drepturi. Pe alocuri calea este marcată cu momâi, care probabil sunt utile în momentele cu vizibilitate redusă.
Pe ici colo mai sunt stânci pe lângă care trecem sau avem parte de teren ușor accidentat pe care îl escaladăm. Urcăm-coborâm-urcăm până când stâncile dispar și ajungem într-o șa largă și înierbată. Este șaua care desparte Masivul Bucșoiu de Vârful Omul, cel mai înalt vârf din Munții Bucegi. Astfel începem urcarea pantei care duce la Cabana Omul.
Retragere
De la Cabana Omul se poate coborâ pe mai multe rute. Câteva exemple sunt Valea Morarului (traseu nemarcat, prezintă câteva săritori de dificultate mică) sau Valea Cerbului (traseu marcat). Ambele conduc înapoi în orașul Bușteni
Surse
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Creasta Balaurului (Creasta Bucşoiului Mic)
Se încarcă...