Prin formele variate ale obstacolelor ce opune, Traseul 3 este unul dintre cele mai remarcabile din acest perete. Escalada liberă, pe prize mari și solide, care alternează cu pasajele surplombante și aeriene, unde scărițele sunt întrebuințate frecvent, ne îndreptățesc să apreciem că acesta constituie în mic un foarte potrivit itinerar pentru practicarea alpinismului acrobatic.

Pe desfășurarea primei L.C. urcăm, inițial, o față verticală de 10 m înălțime, aflată în stânga unei mari săritori (cum privim în sus), săpată adânc pe fața peretelui, după care, conduși de linia unei fisuri ce se abate ușor către dreapta, ajungem la nivelul unei muchii nu prea proeminente, în lungul căreia înaintăm, folosind pentru asigurare cele 10 pitoane fixate pe parcurs.

După regrupare traversăm mai întâi către stânga (a 2-a LC.) un pasaj ce surplombează ușor, după care, printr-o escaladă frontală, înaintăm, cățărându-ne pe prize fine, până la înălțimea unei platforme înierbate, unde ne regrupăm.

A 3-a L.C. se desfășoară peste un prag de cca. 10 m care urcă oblic către stînga ; în continuare escaladăm frontal obstacolele în trepte ale peretelui, regrupându-ne pe un brâu care-l străbate în ambele direcții.

În cursul celei de a 4-a și a 5-a L.C., urmând brâul către dreapta, cca. 40-50 m, întâlnim scocul unui horn înierbat (Hornul cu Florile), unde escalada ia sfârșit.

Coborând de-a lungul acestui horn, ajungem în Brâul Mare al Jepilor.