Fisura Jderului
■
Traseu clasic, 4A, 2 LCSumar
Imagini și topo
Rating
| Stâncă | |
|---|---|
| Calitate asigurări | |
| Număr asigurări | |
| Frecventat | |
| Priveliște |
Dificultate
| Grad clasic | 4A |
|---|---|
| Număr lungimi | 2 |
| Durată parcurgere | 2 ore |
Localizare
| Durată apropiere | 2 ore |
Premieră și reparații
Premieră
1955-08-15
- Traian Flucuş
- Ion Teleanu
Cele mai bune luni
Acces
Durată: 2 ore
Accesul se face din Valea Crăpăturii.
De la ramificaţia marcajelor ne abatem la stânga, urcând în continuare prin pădure, pe poteca marcată cu bandă galbenă. Când am parcurs circa 900 m, socotiţi de la intrarea în pădure, la 1160 m alt., valea se îngustează brusc, fiind strânsă între peretii înalţi. Din acest loc, poteca îşi schimbă aspectul: apar bolovani, printre care înaintăm anevoie, pereţii sunt punctaţi de mici grote, ici-colo întâlnim copaci căzuţi carea uneori ne barează drumul. În această zonã, dar ceva mai sus, la o distanţă de 100 m, identificăm pe dreapta văii (stânga cum urcăm) un perete nu prea înalt, a cărui faţă, complet spălată, este străbătută de o fisură. Linia ei, uşor conturată, formează traseul Fisura Jderului.
De la ramificaţia marcajelor ne abatem la stânga, urcând în continuare prin pădure, pe poteca marcată cu bandă galbenă. Când am parcurs circa 900 m, socotiţi de la intrarea în pădure, la 1160 m alt., valea se îngustează brusc, fiind strânsă între peretii înalţi. Din acest loc, poteca îşi schimbă aspectul: apar bolovani, printre care înaintăm anevoie, pereţii sunt punctaţi de mici grote, ici-colo întâlnim copaci căzuţi carea uneori ne barează drumul. În această zonã, dar ceva mai sus, la o distanţă de 100 m, identificăm pe dreapta văii (stânga cum urcăm) un perete nu prea înalt, a cărui faţă, complet spălată, este străbătută de o fisură. Linia ei, uşor conturată, formează traseul Fisura Jderului.
Descriere
Denumirea, dată de autorii premierei, vine de la un jder, găsit fără viaţă la baza traseului, în ziua când s-a început escalada în premieră. Traseul este situat pe versantul drept al Văii Crăpăturii şi urmează linia unei fisuri verticale abia conturată pe faţa peretelui spălat. Pitoanele, fixate în bună parte prin alveole, sunt dispuse la intervale mari, ceea ce comportă întrebuinţarea frecventă a scărițelor.
Prima l.c. începe cu o piramidă. (update 2020 - S-ar putea urca fără piramidă: sunt prize la mâini și câteva mici la picioare. Sub primul piton diagonal dreapta sunt și 2 alveole mari)
În continuare urcăm folosind pitoanele dispuse pe faţa peretelui ușor surplombat, pe care le solicităm la maximum, tracționându-le atât pentru înaintare, cât şi cu scărițele fixate pe ele. Regruparea, puțin incomodã, o facem după 40 m.
În a doua l.c. depăşim succesiv, cu ajutorul scărițelor, câteva pasaje proeminente. Porţiunea finală a traseului este marcată de linia fisurii, ce ne conduce către stânga, spre vârful împădurit, unde escalada ia sfârșit.
Prima l.c. începe cu o piramidă. (update 2020 - S-ar putea urca fără piramidă: sunt prize la mâini și câteva mici la picioare. Sub primul piton diagonal dreapta sunt și 2 alveole mari)
În continuare urcăm folosind pitoanele dispuse pe faţa peretelui ușor surplombat, pe care le solicităm la maximum, tracționându-le atât pentru înaintare, cât şi cu scărițele fixate pe ele. Regruparea, puțin incomodã, o facem după 40 m.
În a doua l.c. depăşim succesiv, cu ajutorul scărițelor, câteva pasaje proeminente. Porţiunea finală a traseului este marcată de linia fisurii, ce ne conduce către stânga, spre vârful împădurit, unde escalada ia sfârșit.
Retragere
Coborârea se face prin intermediul unui rapel de 40 m.
Surse
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, 1984
Nomenclatorul traseelor
Sportul popular, 1955, nr. 2563, p.3
Sportul popular, 1955, nr. 2563, p.3
Sursă foto: Rupi
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Fisura Jderului
Se încarcă...