Pitoane suficiente şi încă bune, se recomandă totuşi câteva mobile de dimensiuni medii pentru protejarea regrupării şi a pasajelor cu distanţă mai mare între pitoane. Roca în general bună cu mici porţiuni friabile, puţină iarbă.

Prima l.c. Primul pasaj al traseului este şi cel mai dificil, constând într-o traversare spre stânga de 2-3m pe o faţă uşor surplombată. Dificultatea este accentuată de lipsa unui prim piton şi de faptul că faţa este puţin friabilă. Aici în vechime se trecea cu ajutorul unei piramide. Gradul la liber estimat este de 6plus/7-. Odată ce am prins linia hornului ce urmează, dificultăţile scad spre elementar. Ieşim rapid pe un colţ de piatră unde este o veche regrupare şi continuăm spre dreapta. Este de reţinut că pe această lungime, deşi nu sunt pitoane sau alte semne ce ne pot orienta spre linia muchiei, traseul merge numai pe partea dreapta a ei, pe o succesiune de diedre şi fisuri. Regruparea o facem lângă un colţ mare de stâncă, aproximativ în acelaşi loc cu vechea regrupare.

În a doua l.c. dificultăţile scad treptat, ţinem tot partea dreaptă a muchiei până aproape de final, unde intrăm pe linia crestei. Aici întâlnim o faţă cu o fisură oblică ce se escaladează direct, pentru ca în final să ieşim pe bolovanul de pe vârf. Regruparea este pe partea opusă, la un ţanc.

Pornind de la Cabana Plaiul Foii pe marcajul turistic triunghi roșu spre refugiul Speranțelor, coborâm Scara de Fier și hornul din continuarea ei până în firul văii Padina lui Călineț. Baza de jos a hornului (1642 m alt.) a fost aleasă de înaintași ca reper pentru identificarea punctelor de intrare pe traseele alpine din Călineț.

Începem urcarea pe Padina lui Călineț și după 20 m ajungem la confluența cu Hornul Adânc (afluent pe dreapta), de aici continuăm pe padina cu trecerea a 4 săritori, din care ultima mai dificilă (se poate ocoli), iar la 140 m distanță ajungem într-o zonă cu mult grohotiș (1720 m alt.). În stânga și mai sus (pe dreapta văii) se conturează un vâlcel larg, precedat de o săritoare înierbată, dispusă în trepte. Muchia cea mai din dreapta, ce coboara până aproape de firul Călinețului, se numește Creasta Coarnele Caprei. Dincolo de ramificația amintită, padina se îngustează din nou, formând un culoar plin cu grohotiș, întrerupt din loc în loc de mici praguri. La circa 30 m de ultima ramificație (170 m de la hornul de sub Scara de Fier) ajungem în dreptul unui scoc pietros, adâncit în coasta muntelui, pe malul drept al Călinețului, denumit Vâlcelul Piticului (1750 m alt.).

Creasta din dreapta se termină cu un vârf alungit, care lasă impresia unei mogâldețe împietrite, de unde și numele traseului. Accesul la Creasta Piticului se face în lungul acestui vâlcel până aproape de punctul în care acesta își shimbă înclinația spre verticală și se transformă într-un horn (Hornul Piticului). Din acel punct vom continua spre dreapta și apoi în sus pentru a ieși deasupra unor săritori, pe o brână laterală crestei, situată în prima jumătate a acesteia. Ajunși pe brâna expusă, mai jos de niște jnepeni și o mica grotă, vom identifica pitonul de asigurare a echipei pentru prima lungime.

Neavând o regrupare echipată cu pitoane, retragerea comportă o mică manevră de coardă. Astfel capul de coardă va coborî asigurat până în Strunga Piticului (la capătul Hornului Piticului) și mai departe pe un horn înierbat spre Călinețul Mic, până la pitonul de rapel. Secundul va trece coarda peste țancul la care a fost asigurat și va fi filat de cap până ajunge la punctul de rapel, descățărând pe același traseu. Rapelul de 50m ne scoate în firul Călinețului Mic, iar de aici există câteva săritori echipate cu ancore de rapel, ultima având un piton.

Din punctul de confluență cu Padina lui Călineț există posibilitatea să coborâm, evitând marile săritori ale Călinețului, pe hățașul conturat pe stânga văii. Alpiniștii care vor să ajungă pe Creasta Nordică pot urma în amonte Călinețul Mic, fără dificultăți, până în apropierea vârfului Țimbalul Mare.

Pentru cazul in care vrem să coborâm la Plaiul Foii, mai nou a fost reechipată o linie de rapel pe firul Padinei lui Călineț, de la Scara de Fier în jos, ultima săritoare fiind cea de la Malul Galben (cca 55m). Timp Scara de Fier – izvorul Orlovski aprox. 1.5-2 ore.

roclimbing.ro - http://www.roclimbing.ro/creasta-piticului-2/
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, Editura Sport-Turism, București, 1984, pag. 265-267
Nomenclatorul traseelor
Sursa foto: Rupi