Explorator zone

Hornul Adânc - firul principal

Traseu clasic, 4A
Print / PDF
Descriere
Parcurgeri (2)
Referințe (0)
Istoric editare

Intră în cont și contribuie la documentarea traseelor.

Imagini și topo
Vedere din Brâul Răchitei. Sursă foto: Rupi
Vedere din Brâul Răchitei. Sursă foto: Rupi
Sumar
Pitoane
Asigurări mobile
Horn
Durată acces

2 1/2 ore

Acces
De la ramificația pe traseul Brâului de Mijloc urcăm pe firul Călinețului și, după 20 m, ajungem la confluența cu Hornul Adânc. Scocul hornului, foarte larg, rămâne pentru mulți alpiniști neobservat, el terminându-se cu o ruptură de pantă înaltă de circa 20 m, denumită ”Săritoarea Hornului”. Această săritoare, ocolită de obicei prin dreapta (cum urcăm), constituie obstacolul inițial al traseului Hornului Adânc.
Descriere
        Gura Hornului Adânc se află la circa 20 m de ultimul horn prin care am coborât în firul Călineţului, venind din Şaua Scării de Fier. Obârşia Hornului Adânc este situată în apropierea punctului “La Amvon”, unde Muchia Ţimbalului Mare lasă o ramură viguroasă către nord-vest, denumită Creasta Frumoasă. Pe dreapta, Hornul Adânc este mărginit de peretele ce debutează din Muchia Ţimbalului Mare şi a prelungirii ei, Creasta din Brâul cu Flori, iar pe stânga de peretele desprins din Creasta Frumoasă, prelungit cu cel al Crestei Prieteniei până în Vâlcelul Secundar al Hornului Adânc. De la acest vâlcel şi până în punctul de confluenţă, versantul Hornului Adânc îl formează peretele Crestei Şoimilor.

        Din Padina lui Călineţ urcăm săritoarea de la intrare fie direct, fie ocolind-o prin dreapta. Intraţi pe firul hornului, care iniţial are aspectul unui vâlcel, depăşim pe rând intrările pe traseele Creasta Şoimilor, Vâlcelul Secundar al Hornului Adânc şi Creasta Prieteniei. O grotă mare, denumită "Grota din Brâul Răchitei", marchează locul unde, pe dreapta văii, începe Brâul Răchitei. Dincolo de acesta, locurile devin sălbatice şi pereţii se apropie mult. O săritoare umedă şi întunecoasă ne blochează înaintarea, obligându-ne la o escaladă complicată. Folosind pitoanele dispuse în dreapta săritorii, înaintăm atent în diagonala către stânga până în firul hornului. De aici înainte, pe o mare distanţă, obstacolele nu mai sunt atât de dificile. Ultima porţiune a traseului prezintă o faţă înclinată, cu prize suficiente, care formează legătura dintre Creasta Prieteniei, aflată în dreapta noastră, şi Muchia Ţimbalului Mare, situată în stânga. De pe culmea uşor înierbată şi punctată de pâlcuri cu jnepeni, coborâm în punctul “La Amvon", unde escalada ia sfârşit.
Raport Premieră

Ion Coman, Am îndrăgit munții:
Un pionier al Pietrei Craiului a atras în anul 1937 atenţia alpiniştilor asupra acestui traseu, apoi nimeni nu a făcut alte încercări, pînă în 1950, cînd Hornul Adînc a devenit ţinta echipei formate cu doi prieteni şi soţia mea.
Într-o zi de vară ne-am căţărat pînă sub cel mai mare obstacol, săritoarea de patruzeci de metri, întunecoasă, cu ziduri cenuşii, umede. În tăcerea acestui ascunziş nu pătrunde nimic, în afară de picuratul apei şi fîlfîitul de aripi al păsărelelor. În dreapta săritorii am descifrat înlănţuirea fisurilor şi am imaginat mai întîi un traseu posibil, în diagonală spre stînga, pînă deasupra peretelui. În curînd au început să răsune loviturile de ciocan şi bîzîitul tot mai înalt, caracteristic pitoanelor. Suspendat la treizeci de metri înălţime, m-am necăjit vreme îndelungată, încercînd să depăşesc o fisură foarte subţire, cu ajutorul celui mai micuţ piton, delicat forjat, ca un bibelou.
La capătul a două ore de efort, escaladarea peretelui sfîrşea cu o traversare şi o săritură emoţionantă, în albia hornului.
În continuare, ţinutul devine ceva mai ospitalier, fără ca totuşi să piardă ceva din aspectul său alpin. Creasta cu jnepeni străjuieşte cîteva lungimi de coardă mai sus. Apusul soarelui ne-a prins ramonînd o crăpătură îngustă şi verticală, destul de grea pentru exploratorii săi obosiți.

Retragere
Coborâm pe Vâlcelul cu Smirdar spre Vâlcelul cu Fereastră, apoi pe acest din urmă vâlcel până în poteca turistică marcată triunghi roșu de pe Brâul Ciorânga, de unde în 5-10 minute suntem înapoi la Refugiul Speranțelor.
Surse
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, Editura Sport Turism, București, 1984
Ion Coman, Am indragit muntii, 1963
Sumar
Pitoane
Asigurări mobile
Horn
Grade
Grad clasic4A
Rating
Stâncă
Calitate asigurări
Număr asigurări
Frecventat
Priveliște
Grade sugerate de utilizatori
(0)

Autentifică-te pentru a adăuga o cotație.

Premieră și reparații
Cele mai bune luni

Comentarii

0 postări

Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.

© 2026 ClimbRomania. Toate drepturile rezervate.