Zona inferioară a abruptului nord-vestic al Pietrei Craiului, cuprinsă între văile Vlădușca și Șpirlea, prezintă în cuprinsuri o "lume" de turnuri și muchii, cunoscute numai acelora care s-au încumetat să înfrunte sălbăticia locurilor și obstacolele de pe traseu.

Turnul Șpirlei este ultima culminație și cea mai pregnantă, situată pe linia unei muchii de pe stânga văii Șpirlei și care în amonte se pierde în preajma Brâului de Mijloc.

Itinerar până la intrarea pe arteră.

Alpiniștii care vor să întreprindă escalade pe traseele din Turnul Șpirlei au posibilitatea să-și aleagă ca bază de plecare cabana Plaiul Foii sau refugiul Șpirlea.

Valea Șpirlei este un afluent pe dreapta al Bârsei Tămașului. În zona inferioară, valea are un pârâiaș ale cărui izvoare se află în apropierea refugiului Șpirlea. Porțiunea superioară a văii, în amonte de izvorul amintit, este sălbatică. În zona de pădure, ea prezintă câteva săritori ce se pot ocoli pe fețe. Când pădurea de molid începe să se rărească, lăsând loc jnepenilor, obstacolele văii devin spălate, iar unele chiar inaccesibile. Cățărându-ne pe firul văii, adâncită mult între pereți, sau ocolindu-i săritorile pe fețe, ajungem în dreptul Turnului Șpirlei, care domină regiunea. La prima vedere, un circ cu roca înnegrită și umedă, ce încinge valea Șpirlei în preajma turnului, lipsa fisurilor și înălțimea peretelui blocat de surplombe și brăzdat de hornuri lungi ne impresionează.

Obstacolele lui curate și aeriene sunt de fapt ceea ce ne-am dorit: un perete înalt (circa 240 m diferență de nivel), cu prize bune, cu relief variat, foarte dificil și fără vegetație. De la baza peretelui, închis în amonte de spălătura Circului Negru, încep pe fața Peretelui Turnului Șpirlei trei trasee alpine, escaladate în premieră de alpiniștii clubului Dinamo Brașov.

Liderul acestor realizări, maestrul sportului Mircea Opriș, a avut amabilitatea să ne dea amănunte asupra obstacolelor ce le caracterizează. Inițial, traseele au primit câte un număr de ordine, iar ulterior li s-a dat și câte un nume. Astfel, traseul din stânga (cel mai din amonte) se numeste Traseul Vulturului (traseul Șpirlea 3).

Următorul traseu, Hornul Lung (Șpirlea 1), se află ceva mai jos, punctul de intrare fiind situat pe o brână înierbată.

De pe aceeași brână, dar în dreapta Hornului Lung din Turnul Șpirlei, se conturează pe fața peretelui o fisură deschisă și usor înierbată, ce conduce pe un prag suspendat deasupra noastră. Linia fisurii și pragul fac parte din primele obstacole ale traseului Șpirlea 2 (Fața Strungii de la Turnul Șpirlei).