Brâul Ciorânga - Ramura de Jos

De la refugiul Sperantelor, hăţaşul traversează Muchia Răchitei (hotar către sud-vest pentru Padina lui Râie) şi coboară prin zona cu vegetaţie de-a lungul Brâului Ciorânga Mare. La mică distanţă de ramificaţia amintită (circa 10 m) începe către dreapta, în urcuş, de-a lungul unor grohotişuri, traseul Vâlcelul cu Fereastră (1660 m alt.). Intrarea pe vâlcel este străjuită în stânga (dreapta văii) de un ţanc cu vârful rotunjit. Vâlcelul constituie începutul celui mai direct traseu spre Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Urmează coborârea, traversarea şi urcarea pe malul opus al unui vâlcel. După ce am străbătut 40 m prin pădure, coborâm albia unui alt vâlcel, trecând în acest interval printr-o fereastră naturală. Curând ajungem într-o poartă naturală, prin care coborâm în albia bolovănoasă a Canionului Ciorânga Mare (1665 m alt.), cea mai frumoasă vale de torent accesibila alpiniştilor. (...) Pentru a continua drumul de-a lungul Brâului Ciorânga Mare, coborâm fără dificultăţi pe firul canionului o distanţă de 20 m, după care, orientându-ne la dreapta, urcăm pe malul opus şi în continuare urmăm de-a coasta hăţaşul conturat prin jnepeni şi molizi. Continuându-ne înaintarea pe Brâul Ciorânga Mare ajungem după alţi 200 m pe grohotişurile revărsate în talvegul Vâlcelului Spălat. Malul opus al Vâlcelului Spălat este ultimul pasaj împădurit al Brâului Ciorânga Mare. Distanţa până la gol este de circa 40 m. Apoi, cu perspectiva versantului nord-vestic al Pietrei Craiului şi al blocului masiv al Muchiei Padinei Popii în faţă şi puţin la stânga, urcăm prin golul presărat cu jnepenişuri. Prin grohotiş sau prin tăpşane cu iarbă moale, poteca ne conduce în urcuş uşor circa 120 m, socotiţi de la Vâlcelul Spălat, după care traversăm scocul Hornului Închis, chiar în punctul unde acesta primeşte pe stânga un afluent. Din dreptul Hornului Închis (1 790m) se ramifică spre stânga ramura de jos a Brâului Ciorânga Mare (traseu nemarcat).

Ramura de jos a Brâului Ciorânga Mare străbate cea mai sălbatică zonă a Padinei lui Râie, cuprinsă între Hornul Închis şi Padina Popii.

Hăţaşul, care la început este greu de identificat, se afundă în pădurea de jnepeni, ce caracterizează regiunea, traversând de-a coasta întregul bazin de obârşie al Văii Ciorânga Mare. Numeroasele ramificaţii în toate direcţiile îngreunează mult orientarea. După o oră de mers, hăţaşul se întrerupe în faţa Peşterii Ciorânga Mare. Pe deasupra peşterii s-a amenajat cu trepte metalice trecerea unui pasaj expus.
Dincolo de el, urcuşul continuă. Curând ajungem la scara de lemn. Pe treptele ei urcăm până pe creasta dintre Ciorânga Mare şi Padina Popii.

Urmează coborârea în bazinul Padinei Popii pe o faţă puternic înclinată. După 20 m, locurile se domolesc. De aici înainte, hăţaşul încinge de la stânga la dreapta obârşia văii în care am coborât, până în preajma Strungii Izvorului, unde întâlneşte marcajul traseelor ce coboară din creastă la Refugiul Diana.